Amendamentul care modifică prevederile legii integrităţii şi care a fost asociat în spaţiul public cu Dominic Fritz continuă să genereze controverse. Jurnalistul Rami Cristescu a explicat ce ar putea urma pentru primarul Timişoarei în cazul în care legea va fi promulgată în forma actuală şi a subliniat că prevederile nu îi vizează exclusiv pe reprezentanţii USR.
Rami Cristescu a vorbit, în cadrul emisiunii „Proiect de ţară: România”, despre efectele modificărilor legislative şi despre faptul că există numeroşi aleşi locali care ar putea fi afectaţi de noile prevederi, indiferent de partidul din care fac parte.
„Este cumva normal ca principalul nume să fie legat de acest amendament, mai ales pentru că Dominic Fritz el însuşi clamează că amendamentul este strict despre el”, a declarat jurnalistul.
Cristescu a precizat că, potrivit scenariului în care legea va fi promulgată, situaţia lui Dominic Fritz ar urma să fie clarificată într-un interval de 30 de zile de la intrarea în vigoare a actului normativ. În acelaşi timp, jurnalistul a amintit că preşedintele Nicuşor Dan nu ar mai putea retrimite legea la Curtea Constituţională pentru aceeaşi problemă.
„În 30 de zile de când va fi promulgată legea, adică şi Nicuşor Dan trebuie să-şi pună semnătura pe lege”, a explicat Rami Cristescu.
Jurnalistul a atras atenţia şi asupra legăturii dintre această lege şi fondurile europene prevăzute în PNRR. În opinia sa, acesta ar putea fi unul dintre argumentele pentru care preşedintele ar decide să promulgheze actul normativ, în condiţiile în care România trebuie să îndeplinească jaloanele asumate pentru a putea primi banii.
Totuşi, Rami Cristescu a subliniat că îndeplinirea formală a jaloanelor de către România nu înseamnă automat şi aprobarea plăţii de către Comisia Europeană.
„Pentru temă mai trebuie să primim şi note, nu e suficient doar că am scris-o”, a spus jurnalistul, care a atras atenţia că Bruxelles-ul va analiza dacă legile adoptate de România respectă cerinţele asumate.
Cristescu a susţinut, de asemenea, că existenţa unei condiţionări financiare nu înseamnă că orice lege trebuie adoptată indiferent de efectele sale asupra populaţiei. El a dat drept exemplu legea salarizării, despre care a afirmat că a generat nemulţumiri în rândul bugetarilor, inclusiv al medicilor şi profesorilor.
În opinia jurnalistului, autorităţile trebuie să analizeze şi impactul social al măsurilor legislative, nu doar obiectivul de a îndeplini jaloanele pentru obţinerea fondurilor europene.
