Ilie Bolojan a prezentat vineri al doilea pachet fiscal: reforma companiilor de stat, modificarea indicatorilor de performanţă, reducerea numărului de membri în conducerile companiilor şi plafonarea indemnizaţiilor acestora, precum şi digitalizarea ANAF se numără printre măsurile care vor fi luate de guvern.
- Bolojan a vorbit despre o sumă imensă cheltuită în sănătate. Doar de la Casa de Sănătate în 2025 au fost bugetate 77 de miliarde de lei şi mai e nevoie de înca 14. Se ajunge la aproape 18 miliarde de euro pe an.
- Premierul a subliniat că unul din jaloanele pe care trebuie România trebuie să le atingă ca obligaţie PNRR este legat de pensiile magistraţilor şi extins în pasul doi la toate pensiile speciale.
- Pachetul are două direcţii principale să scadă deficitul şi să plafonăm cheltuielile şi să le scădem.
- Am constant că avem o reacţie pozitivă. Aţi văzut marţi poziţia comisarului pe probleme economice. A doua zi am lansat o emisiune de bonduri, pentru a ne împrumuta şi am văzut o perspectivă îmbunătăţită privind România pe care a avut-o pieţele.
- Dacă nu le vom controla cheltuielile şi nu ne vom încasa veniturilor, probabilitatea să revenim într-o situaţie complicată este destul de mare, conform Hotnews.ro.
Reformarea societăţilor guvernamentale
- Un pachet important este reformarea societăţilor comerciale în care acţionar principal este statul.
- Ce ne propunem? Vom asigura transparenţa tuturor companiilor de stat publicând toate datele legate de conduceri şi indicatori. Vom modifica indicatorii de performanţă. Toate conducerile funcţionează pe contracte de management. Unii s-au instalat pentru câţiva ani pe indicatori care sunt formali de multe ori, care nu sunt indicatori specifici legaţi de industrie. Dacă ţi-ai făcut şedinţele lunare, dacă ai anumită componentă şi dacă bifezi câteva ceva ai bifat cei mai mulţi indicatori.
Reducerea subvenţiei date de stat
- Vom modifica legislaţia pentru a reduce numărul de membri în structuri de conducere şi plafonarea indemnizaţiilor la un nivel rezonabil.
- E nevoie să creştem eficienţa acestor companii, iar indicatorii să fie cerţi. Reducerea subvenţiei date de stat, îmbunătăţirea serviciilor, profiturile suplimentare să revină statului.
- E nevoia de închiderea societăţilor care acumulează pierderi mai mulţi ani consecutivi.
- Nu vom mai putea tolera astfel de situaţii în care câştigurile sunt net diferenţiate faţă de performanţă.
- Este un grup de lucru pentru aceste măsuri condus de vicepremierul Anastasiu.
Randamentul băncilor de stat
- Unul din indicatorii bancari după care poţi judeca o bancă este randamentul capitalului. Băncile noastre de stat cu management performant, cu salarii de peste 20.000 net, cu comitete, cu indemnizaţii maxime, realizează randamente care sunt jumătate faţă de băncile din piaţă. Toate băncile statului, să fim bine înţeleşi.
- Mă gândesc la CFR sau Metrorex care beneficiază de subvenţii. Statul român le subvenţionează cu milioane de lei. În Marea Britanie toate companiile funcţionează fără subvenţie. Suntem în situaţia care cu 80% din buget subvenţie abia terminăm anul pe 0.
Modificarea legislaţiei fiscale
- O altă componentă este modificarea legislaţiei fiscale şi măsuri pentru a încasa veniturile. Este important să ne creştem gradul de încasare. Nu putem face de pe o zi pe altă că sunt fenomene acumulate în ani de zile. Ca să combaţi economia neagră trebuie să faci controale serioase, se ştiu zonele, precum e în construcţii.
- E nevoie să finalizăm digitalizarea ANAF. E o povestă fără sfârşit. Nu există niciun interes la ANAF să se facă digitalizarea.
- Acumularea de arierate mari arată cât se poate de cert că unele societăţi au fost protejate în aceşti ani. Societăţi care sunt avertizate când sunt controlate, procese verbale care nu consemnează sume reale, ci mult mai mici, controale formale.
- E nevoie de oameni specializaţi pe controlul preţurilor de transfer.
- Acesta este un domeniu foarte important, în care în afara pachetului legislativ, toate instituţiile trebuie să colaboreze, să facă schimb de date, astfel încât să combatem evaziunea fiscală şi frauda în domeniul public. Evaziunea este şi o cauză, dar şi un efect.
Reducerea risipei din sănătate
- A doua direcţie importantă: reducerea risipei din sistemul de sănătate.
- În urmă cu 10 ani, 2014, 2015 ponderea cheltuielilor din veniturile curente ale statului erau 11%, acum au crescut la 14-16%. Asta înseamnă nişte sume foarte mari.
- Dacă banii vin fără probleme, nimeni nu acţionează în privinţa bunei gestionări. E nevoie să legăm salarizarea de activitatea spitalului. La anumite spitale costurile de personal depăşesc 90%.
- Avem decontări fictive sau umflate în multe cazuri. Aproape toate spitalele au consultanţi pentru a-şi îmbunătăţi indicatorul de complexitate.
- Avem concedii medicale extinse. Avem nişte punţi în perioadele critice între sărbători şi se vede un vârf de concedii programate pe câteva zile. Nu te poţi îmbolnăvi programat în număr atăt de mare.
Reforma administraţiei publice
- Un alt pachet care se lucrează este reforma administraţiei publice. Vom avea o a doua întâlnire săptămâna viitoare cu reprezentanţii autorităţilor publice.
Descentralizarea jocurilor de noroc
- O altă componentă este descentralizarea. Vom descentraliza jocurile de noroc. E nevoie ca primăria să stabilească o zonă. Poate fi tot oraşul, sau doar o stradă sau doar un cartier unde pe bază de taxă specială primăria stabileşte intensitatea. Comunităţile vor decide dacă au nevoie de jocuri de noroc sau nu, dacă unul sau 100. Azi nu au competenţă şi sunt invadate oraşele noastre.
Pensiile magistraţilor
- Unul din jaloanele pe care trebuie să le atingem este legat de pensiile magistraţilor, şi extins în pasul doi la toate pensiile speciale.
- Avem câteva realităţi care nu pot fi contestate, avem o pensionare prea rapidă a magistraţilor, în general la 48 de ani. Din pensionările pe care le-am semnat ca preşedinte, majoritatea erau la 48 de ani.
- A treia componenta nivelul pensiilor. Azi pensia este 80% din salariul brut, dar nu mai mult decât ultimul salariu. 80% dintr-un salariu brut e mai mult decât un salariu net. Traduc asta- pensia este cât ultimul salariu. Mai există undeva ca pensia să fie egală cu ultimul salariu? Eu cred că nu. O formulare corectă este 80% din salariul net.
O nouă lege a salarizării
- Toate lucrurile trebuie completată cu o nouă lege de salarizare, care să nu scadă veniturile, dar să nu permită să avem zeci de mii de procese pe interpretare care să genereze alocări suplimentare de milioane de euro.
