Din 2027, odată cu începerea producţiei de gaz din proiectul Neptun Deep, România are potenţialul de a deveni principalul producător de gaze naturale din Uniunea Europeană.
Recent, s-a început forajul în cadrul proiectului de exploatare de gaze naturale offshore Neptun Deep din Marea Neagră, unde producţia este aşteptată cel mai devreme spre finalul lui 2026.
Stadiul şi provocările proiectului Neptun Deep au fost discutate, la PRIMA NEWS TV, într-o dezbatere la care a participat jurnalistul Profit.ro, Adrian Moşoianu.
Lucrările de foraj sunt extrem de complexe, durează foarte mult, implică cantităţi absolut enorme de materiale şi utilaje. De asemenea, sunt necesari foarte mulţi lucrători pe amplasament, plus că lucrările pentru demararea producţiei la Neptun Deep nu se desfăşoară numai în România.
„Anumite echipamente, instalaţii şi utilaje sunt fabricate în alte părţi şi urmează să fie aduse pe cale maritimă în România. De exemplu, câteva elemente extrem de importante sunt construite şi asamblate la un şantier din Indonezia. Deci, un proiect de complexitate mare, care cred că va debuta cu succes cel mai probabil în 2027, pentru că varianta cu finalului 2026 sunt mai degrabă aşteptările optimiste ale autorităţilor noastre.
Şi atunci România va deveni, fără doar şi poate, ţara cu cea mai mare producţie de gaze naturale din Uniunea Europeană. Vom avea gaze şi pentru consumul intern”, s-a arătat în cadrul dezbaterii.
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja a declarat, despre proiectul Neptun Deep, că timp de 12 ani de zile ne vom dubla producţia de gaz, fiind o investiţie de 4 miliarde de euro, cea mai importantă investiţie din sectorul energetic.
„Evident că şi consumul va creşte până atunci (n.red. 2027), în condiţiile în care proiectele noi de centrale pe gaze, care acum sunt în pregătire, iar unele dintre ele chiar în construcţie, vor fi finalizate până atunci, pentru că aşa au fost gândite.
A fost gândită producţia din Neptun Deep să înceapă în 2027 şi cam tot pe atunci să fie finalizate şi centralele de gaze care sunt în construcţie. Numai că, aici lucrurile stau diferit de la un proiect la altul. De exemplu, avem proiectul de la Mintia, cel mai mare, care va ajunge probabil pe la 1.700-1.800 de MW putere. Acolo s-a ajuns într-o fază foarte avansată. Deci, deja suntem într-o etapă de montaj. Eu zic că în cazul Mintia este o certitudine că va fi gata să înceapă să producă energie din 2027”, s-a arătat în dezbaterea Prima News.
Mai problematice sunt proiectele Complexului Energetic Oltenia, în parteneriat fie cu Tinmar, fie cu Alro Slatina.
Acolo vorbim de două centrale mari de gaze, care sunt foarte întârziate şi probabil nu vor putea fi puse în funcţie înainte de anul 2028, pentru că de-abia de curând au fost demarate procedurile de achiziţie publică pentru a contracta firmele sau consorţiile de firme care vor proiecta şi construi efectiv aceste centrale.
Tocmai de aceea România se află în negocieri cu Comisia Europeană pentru a mai amâna din termenul de închidere a termocentralelor pe cărbune ale Complexului Energetic Oltenia pentru a da timp acestor investiţii să fie gata.
În ceea ce priveşte centrala Romgaz, „acolo iar este o poveste fără sfârşit”. Contractul iniţial a fost semnat în 2016, au fost nenumărate întârzieri, prima variantă a fost reziliată, după aceea s-au purtat negocieri, s-a resemnat un contract de finalizare a centralei cu aceeaşi firmă spaniolă, din simplul motiv că, aşa cum era formulat primul contract, cel care a fost reziliat, tot ce însemna proprietate intelectuală pe documentaţie tehnică aparţinea executantului ca tare.
Dacă chemai altă firmă, n-avea cu ce să lucreze şi n-aveau cum să termine centralele. Cel mai recent termen avansat pentru finalizare este 2 iunie 2025. Între timp, există pericolul ca spaniolii să intre în insolvenţă.
