Hotărârea Curţii Constituţionale referitoare la declaraţiile de avere continuă să stârnească reacţii. Jurnalistul Cornel Nistorescu a criticat decizia CCR, susţinând că eliminarea obligaţiei de a face publice anumite informaţii reduce transparenţa şi limitează accesul cetăţenilor la date relevante despre patrimoniul persoanelor care ocupă funcţii publice.
Cornel Nistorescu a vorbit, în cadrul emisiunii „Proiect de ţară: România”, despre decizia Curţii Constituţionale şi despre efectele acesteia asupra transparenţei declaraţiilor de avere. Jurnalistul a pus sub semnul întrebării modul în care funcţionează CCR şi a asociat hotărârile instituţiei cu influenţe politice.
„Asta e iarăşi o dovadă că Curtea Constituţională funcţionează după ureche, după nevoi, după influenţe, după întâlnirile astea pe sub masă”, a afirmat Cornel Nistorescu.
Jurnalistul a susţinut că informaţiile privind averile persoanelor care ocupă funcţii publice trebuie să rămână accesibile, inclusiv în cazul soţilor sau al altor persoane ale căror bunuri pot fi relevante pentru verificarea evoluţiei patrimoniului.
Nistorescu a dat exemplul Mirabelei Grădinaru şi a afirmat că publicul ar trebui să poată compara declaraţiile de avere din perioade diferite pentru a putea observa eventualele modificări ale patrimoniului.
„Ar trebui să avem dreptul să vedem declaraţiile de avere ale Mirabelei Grădinaru pe vremea când era primar general Nicuşor Dan. Şi să o luăm de acolo, să vedem ce a plecat, ce a venit şi să ajungem la situaţia de astăzi”, a declarat jurnalistul.
Cornel Nistorescu a criticat şi rolul Agenţiei Naţionale de Integritate în acest mecanism, susţinând că instituţia are o conducere numită politic şi că transparenţa nu ar trebui să depindă exclusiv de verificările unei asemenea autorităţi.
În continuarea intervenţiei, jurnalistul a făcut o paralelă cu întâlnirile pe care fostul preşedinte al CCR, Valer Dorneanu, le-ar fi avut cu Kalus Iohannis şi Ciolacu în perioada în care au fost luate decizii importante privind alegerile. Nistorescu a susţinut că astfel de întâlniri ar fi putut influenţa ulterior decizii politice şi instituţionale.
„Formule de aranjat decizii politice funcţionează în România de multă vreme”, a concluzionat Cornel Nistorescu.
