Magistraţii se vor putea pensiona doar la împlinirea vârstei standard de pensionare de 65 de ani, cu 70% din ultimul salariu, anunţă premierul Ilie Bolojan, scrie Profit.ro.
El a precizat că s-a asigurat că aceste schimbări sunt constituţionale.
În Parlament există deja un proiect de lege care prevede că magistraţii cu o activitate de minimum 25 ani se vor putea pensiona la împlinirea vârstei standard de pensionare de 65 de ani, cu 80% din veniturile obţinute în ultimii 2 ani de activitate.
Conform datelor invocate de opoziţie, un sfert dintre judecători au ieşit deja la pensie în ultimii 4 ani, iar 75% dintre judecătorii instanţei supreme îndeplinesc deja condiţiile şi România va pierde 230 de milioane de euro din PNRR sau, în cel mai bun caz, îi va primi cu 2 ani întârziere.
"Din cazurile pe care le avem în ultimii ani - şi am avut posibilitatea ca timp de trei luni de zile să semnez pensionări de magistraţi - suntem în situaţia în care 2/3 dintre magistraţi ies la pensie la 47,48,49 de ani. Este o vârstă a maturităţii profesionale în orice domeniu.
E o problemă de calitate şi de sustenabilitate în anii următori. Nu mai avem oameni care să înlocuiască.
Nu mai există oameni pe piaţa muncii. Generaţiile care vin sunt la jumătate sau mai mici decât cele care ies la pensie sau urmează. Avem o criză pe care o resimt cei din sectorul privat.
O a doua problemă: este faptul că valoarea pensiei este la nivelul ultimului salariu. Am avut 2 etape aceste acumulări negative. Am avut ani, înainte de 2020 în care datorită formulei din lege, şi anume ca pensia unui magistrat să fie 80% din venitul brut, în fapt 80% din brut înseamnă mai mult decât venitul net. Ani de zile pensiile au fost mai mari decât salariile, lucru care este total anormal şi nu există nicăieri, în afara unor pensii private.
Acum s-a introdus o frână la această prevedere şi s-a adăugat „dar nu mai mult decât ultimul venit”. Ceea ce înseamnă că în aceşti ani pensiile au fost la nivelul ultimului salariu. Suntem în situaţia în care o pesnie medie în sistemul de justiţie este de aproximativ 25.000 de lei, aproximativ 5.000 de euro net. O pensie medie în România este undeva între 500-600 de euro. E o diferenţă foarte mare şi nicărieri în sistemele europene nu există o astfel de prevedere.
Ce propunem pentru primele două probleme? Legat de vârstă şi vechime: creşterea vârstei de pensionare la vârsta de 65 de ani. De asemenea, faţă de vechimea de 25 de ani de astăzi, propunem a vechimii pentru pensionare la 35 de ani. Asta înseamnă că un magistrat, care lucrează de la început în sistem, să iasă la pensie mai repede dacă doreşte, dar nu la 48 de ani, ci la 58 de ani.
În aceste condiţii, pentru fiecare an pentru care iese mai repede la pensie pierde 2% din pensie. Pe logica de contributivitate să existe deci această formulă. Sunt prevederi de natură să crească pensia de pensionare.
Al doilea element: cuantumul pensiei. Am făcut o analiză a sistemelor de pensionare din ţările UE. În afară de uşoare diferenţe care sunt pot să spun că vârsta de pensionare este de 65 de ani în aproape toate ţările UE. De asemenea, în ceea ce priveşte pensia, majoritatea ţărilor au un procent care se referă la valoarea salariilor încasate în ultimii ani de activitate, 4-5 ani. Din această medie, există calculcat procente.
În unele ţări avem sistem de plată total contributiv.
În această situaţie, am făcut o propunere care ţine cont de acest principiu de bază de contributivitate dar şi de formulele din legistaţia românească şi de deciziile CCR: propunerea este ca valoiarea pensiei să fie de maxim 70% din ultimul salariu net, subliniez. O valoarea care oricum este la nivel superior a situaţiei din ţările UE. Calculul efectiv se face raportându-se la veniturile brute. Un procent de 55% din venitul brut în ultimii 5 ani, dar nu mai mult de 70% din ultimul salariu net.
Aducem într-o zonă de normalitate, atât în ceea ce priveşte vârsta şi pensia", a spus Bolojan.
