Premierul Ilie Bolojan a declarat că, în lipsa unor măsuri de eficientizare a administraţiei publice locale, se va ajunge la reducerea numărului de comune.
'Cred că anul trecut şi anul acesta vor fi nişte ani determinanţi pentru administraţia publică locală, pentru că avem două posibilităţi: să dovedim cu toţii - şi aici nu e o problemă a unui premier, ci a întregii administraţii - că, în actualele structuri, putem fi mai performanţi, mai eficienţi şi putem funcţiona cu cheltuieli mai mici; sau, dacă nu vom reuşi acest lucru, este doar o problemă de timp, până în 2028, până după alegerile care vor veni, când se va ajunge, într-o formă sau alta, la o reformă a administraţiei, ceea ce va însemna reducerea numărului de comune, fuziuni şi aşa mai departe. Deci, ori lucrăm împreună să facem administraţia mai eficientă în actualele cadre, ori este doar o problemă de timp până vom ajunge acolo', a spus premierul, în debutul celei de-a 29-a sesiuni ordinare a Adunării Generale a Asociaţiei Comunelor din România, potrivit Agerpres.
Bolojan a subliniat că ştie 'cât de dificil este să gestionezi problemele' unei comunităţi cu resurse reduse şi a menţionat că România se confruntă cu un deficit bugetar 'foarte mare', pe care Guvernul s-a angajat să îl corecteze.
'Capacitatea guvernelor de a creşte transferurile către autorităţile locale este foarte scăzută, indiferent cine este premier şi indiferent ce coaliţie vom avea în România în anii următori. Asta pentru că suntem în situaţia în care, dacă facem nişte comparaţii cu administraţiile din celelalte ţări ale UE, trebuie să înţelegem că avem nişte indicatori care, pentru orice om raţional, ar trebui să ne pună pe gânduri. În România, majoritatea sumelor pe care le foloseşte administraţia locală provin din transferuri de la bugetul de stat. Este vorba de aproximativ 80%, faţă de ceea ce se întâmplă în UE, unde media este de aproximativ 50%', a afirmat premierul.
Ilie Bolojan a mai declarat că, potrivit mediei la nivelul Uniunii Europene, cheltuielile cu salarizarea sunt acoperite din veniturile obţinute prin taxele locale. În schimb, în România, veniturile din taxele locale acoperă doar un sfert din cheltuielile cu salarizarea.
