Aproximativ 83% dintre primăriile din Republica Moldova au o populaţie mai mică de 3.000 de locuitori, iar localităţile mici se confruntă cu o scădere accentuată a numărului de locuitori şi cu dificultăţi în asigurarea serviciilor publice. Alexei Buzu, secretarul general al Guvernului Republicii Moldova, a explicat, la emisiunea „LIVE Vitalie”, difuzată de Prima News, de ce autorităţile au decis să promoveze reforma administraţiei publice locale şi comasarea primăriilor. Oficialul a subliniat că procesul este încă în desfăşurare şi că schimbările vor necesita timp.
Alexei Buzu a explicat că administraţia publică locală din Republica Moldova este foarte fragmentată, iar numeroase primării nu mai dispun de resursele necesare pentru a susţine dezvoltarea comunităţilor pe care le administrează.
În opinia sa, problema nu este reprezentată de lipsa de implicare sau de competenţă a primarilor şi a funcţionarilor publici, ci de dificultăţile structurale cu care se confruntă localităţile mici.
„Avem un sistem în Republica Moldova administrativ local foarte fragmentat, cred şi mai fragmentat decât în România. La noi, în Republica Moldova, peste, deci aproximativ 83% din primării au o populaţie mai mică de 3.000 de locuitori”, a declarat secretarul general al Guvernului.
Unul dintre argumentele invocate de oficial în favoarea reformei este scăderea populaţiei din localităţile mici. Potrivit datelor prezentate de acesta, între 2014 şi 2024, populaţia localităţilor cu mai puţin de 3.000 de locuitori s-a redus cu 32%. Fenomenul este asociat cu plecarea cetăţenilor în căutarea unor oportunităţi mai bune.
„Numărul de cetăţeni în aceste primării a scăzut şi scăderea este mult mai dramatică decât în primăriile mari-mari. Şi asta este înţeles foarte clar: cetăţenii optează pentru oportunităţi mai bune, inclusiv în Republica Moldova”, a explicat Alexei Buzu.
Lipsa resurselor afectează serviciile pentru cetăţeni
Secretarul general al Guvernului a arătat că depopularea are consecinţe directe asupra capacităţii administraţiilor locale de a atrage investiţii, de a dezvolta economia şi de a asigura servicii publice. Cu mai puţini locuitori şi cu venituri proprii reduse, primăriile întâmpină dificultăţi în finanţarea proiectelor de care comunităţile au nevoie.
Alexei Buzu a oferit şi un exemplu privind accesul la infrastructura de bază: din zece familii care nu au apă şi canalizare, opt se află în localităţi mici, potrivit cifrelor prezentate în emisiune. Oficialul a insistat că această situaţie nu trebuie interpretată ca o dovadă a incompetenţei administraţiilor locale.
„Acolo avem oameni absolut fenomenali, care cu puţinul care-l au fac minuni, doar că avem această problemă structurală profundă în care nu ai o bază fiscală, nu ai venituri proprii şi ai an de an cetăţeni tot mai puţini, inclusiv cetăţeni activi”, a afirmat acesta.
În lipsa unei baze fiscale suficiente, primăriile au mai puţine posibilităţi de a susţine proiecte de dezvoltare şi de a îmbunătăţi serviciile publice.
În acest context, reforma urmăreşte reorganizarea administraţiei locale, astfel încât comunităţile să poată beneficia de structuri administrative cu o capacitate mai mare de a gestiona resursele disponibile.
Reforma nu este încă finalizată
Întrebat de jurnalistul Vitalie Cojocari despre motivele pentru care autorităţile au decis să reducă fragmentarea administrativă şi să comaseze localităţile, Alexei Buzu a precizat că procesul nu este încă încheiat.
„În primul rând cred că trebuie să fac o precizare: dumneavoastră în introducere aţi vorbit de o reformă care practic deja s-a implementat.
Noi suntem încă în proces, este o reformă complicată, care va dura, dar cu siguranţă deciziile mai complicate, politice, deja le-am asumat”, a declarat oficialul.
Discuţia a vizat şi pragul de 3.000 de locuitori folosit în procesul de reorganizare a administraţiei locale. Potrivit explicaţiilor oferite de Alexei Buzu, situaţia demografică şi lipsa resurselor financiare în comunităţile mici reprezintă argumente importante pentru schimbările propuse.
Reforma administraţiei publice locale din Republica Moldova este, astfel, prezentată de reprezentantul Guvernului drept un răspuns la problemele generate de depopulare, fragmentarea administrativă şi dificultatea primăriilor de a susţine investiţiile şi serviciile necesare cetăţenilor.
