Reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă ar putea fi adaptate astfel încât să funcţioneze şi în condiţiile unui debit mai redus al Dunării. Profesorul de economie Alexandru Bodislav a explicat, marţi seara, în emisiunea „Proiect de ţară: România”, de la Prima News, că soluţiile de tehnologizare luate în calcul ar permite reducerea cantităţii de apă necesare pentru răcirea reactoarelor.
Alexandru Bodislav a fost întrebat dacă România ar fi mai bine protejată în actuala criză energetică în cazul în care reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă ar fi deja operaţionale.
„Dacă aveam reactoarele 3 şi 4, eram mult mai liniştiţi”, a declarat profesorul de economie.
Acesta a atras însă atenţia că există o problemă legată de sistemul de răcire, în condiţiile în care reactoarele noi folosesc o tehnologie actualizată faţă de cea a reactorului 2.
Potrivit lui Bodislav, calendarul şi soluţiile tehnologice ar putea fi reconfigurate astfel încât reactoarele să poată funcţiona cu un debit de apă semnificativ mai mic.
„Există o opţiune prin care pot răci reactoarele cu jumătate din capacitatea de care au ei nevoie acum. Adică în loc de 1.440, vreo 700 metri cub pe secundă”, a explicat Alexandru Bodislav.
Profesorul consideră că un astfel de debit ar putea fi asigurat de Dunăre chiar şi în perioadele în care nivelul apei este mult sub valorile obişnuite. Declaraţiile vin în contextul în care producţia de energie de la Cernavodă este afectată de debitul scăzut al Dunării, iar România se confruntă simultan cu un consum ridicat de energie şi cu necesitatea unor importuri consistente.
