Profesorul de economie Alexandru Bodislav estimează că România ar putea încheia anul cu un deficit bugetar de 6,6% din PIB sau chiar aproape de 7%, peste nivelul de 6,2% luat în calcul în scenariul discutat de autorităţi.
Economistul susţine că amânarea unor plăţi nu poate ascunde la nesfârşit dimensiunea reală a dezechilibrului bugetar şi avertizează că eventualele majorări de pensii şi salarii, în lipsa unor resurse financiare solide, ar pune o presiune suplimentară asupra finanţelor publice.
„Eu pot să dau în scris că nu se termină mai jos de 6,6%, chiar spre 7%, oricât am încercat să mascheze, să mimeze sau să facă alte jumbuşlucuri financiare”, a declarat Alexandru Bodislav în emisiunea „Proiect de ţară: România”, prezentată de Andrei Gheorghe şi difuzată de Prima News.
Declaraţia a fost făcută în contextul discuţiei despre condiţiile formulate de liderul PSD, Sorin Grindeanu, pentru intrarea partidului la guvernare şi despre solicitarea ca premierul Luca Niculescu să prezinte situaţia reală a deficitului bugetar.
Prezentatorul a ridicat problema continuităţii lui Alexandru Nazare la conducerea Ministerului Finanţelor şi a întrebat dacă schimbarea premierului ar putea aduce o imagine diferită asupra situaţiei financiare a ţării.
Alexandru Bodislav a apreciat că solicitarea de a cunoaşte situaţia exactă a bugetului este justificată atunci când o nouă echipă preia responsabilitatea guvernării.
El a criticat însă modul în care este pusă problema deficitului, susţinând că trebuie analizate şi împrejurările care au dus la nivelul raportat, inclusiv amânarea unor facturi şi plăţi.
„La urma urmei, da, e bine, e normal că atunci când intri în gestiune, când iei sub semnătură un guvern, să ştii care e situaţia reală la acest moment”, a explicat profesorul de economie.
În opinia sa, dificultatea majoră va apărea la rectificarea bugetară, când Guvernul va trebui să repartizeze resurse limitate între cheltuielile deja asumate şi noile măsuri pe care doreşte să le susţină.
Economistul a atras atenţia că promisiunile sociale trebuie evaluate în raport cu posibilităţile financiare reale ale statului, nu doar prin prisma obiectivelor politice.
