Europa se pregăteşte pentru un nou episod de căldură extremă, la scurt timp după valul de caniculă care a afectat continentul în ultimele săptămâni. Meteorologii avertizează că temperaturile vor urca din nou spre valori apropiate sau chiar peste 40 de grade Celsius în mai multe state, însă specialiştii atrag atenţia că adevărata ameninţare nu vine doar din timpul zilei, ci şi din nopţile în care aerul nu se mai răcoreşte.
În Spania, autorităţile meteorologice au emis deja avertizări de tip cod galben pentru numeroase regiuni, pe fondul unei creşteri accentuate a temperaturilor. În acelaşi timp, nord-estul ţării se confruntă cu riscul unor furtuni violente şi ploi torenţiale. Cele mai ridicate valori sunt estimate în oraşe precum Sevilla, Córdoba şi Zaragoza, unde mercurul din termometre ar putea ajunge aproape de pragul de 40 de grade Celsius.
Şi Franţa se pregăteşte pentru un nou episod de caniculă, în special în sud-vestul ţării şi în zona Bordeaux, unde maximele prognozate se apropie de 39 de grade. În Portugalia, meteorologii estimează că temperaturile vor începe să crească din weekend, iar în regiunile din interiorul Văii Douro, Văii Tagus şi Alentejo sunt aşteptate valori de peste 40 de grade. Chiar şi pe litoralul atlantic, unde influenţa oceanului temperează de obicei vremea, sunt prognozate aproximativ 35 de grade Celsius.
Aerul fierbinte provenit din nordul Africii va ajunge şi în Italia, unde sudul peninsulei şi oraşe precum Florenţa ar putea înregistra temperaturi apropiate de 40 de grade. Totodată, valul de căldură se extinde şi spre Europa Centrală şi de Est. Estimările meteorologilor indică maxime de până la 38 de grade în sudul României şi Bulgariei, în timp ce Budapesta ar putea înregistra între 36 şi 37 de grade Celsius.
Specialiştii explică faptul că actualul episod de căldură nu seamănă cu unul obişnuit. Potrivit analizelor meteorologice, Europa se confruntă cu un blocaj atmosferic care favorizează persistenţa maselor de aer foarte cald pe perioade mai lungi. În acelaşi timp, infrastructura multor oraşe şi reţelele energetice sunt puse la încercare de consumul ridicat de electricitate pentru răcirea locuinţelor şi a spaţiilor publice.
Unul dintre cele mai îngrijorătoare fenomene asociate acestui val de căldură îl reprezintă apariţia „nopţilor tropicale”, atunci când temperatura minimă nu coboară sub 20 de grade Celsius. În situaţiile cele mai severe, valorile nocturne rămân chiar peste 25 de grade, fenomen denumit de specialişti „nopţi super-tropicale”.
Medicii şi climatologii avertizează că lipsa răcorii din timpul nopţii împiedică organismul să se refacă după stresul termic acumulat peste zi. Sistemul cardiovascular este obligat să funcţioneze continuu pentru reglarea temperaturii corpului, iar riscul de probleme medicale creşte considerabil, în special în rândul vârstnicilor şi al persoanelor cu afecţiuni cronice.
Efectele sunt amplificate în marile oraşe, unde asfaltul, betonul şi clădirile înalte reţin căldura şi o eliberează treptat după apus. Acest fenomen, cunoscut drept „insula de căldură urbană”, face ca nopţile să fie mult mai fierbinţi decât în zonele rurale şi transformă perioadele de caniculă într-un risc major pentru sănătatea publică.
