Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a primit joi premiul internaţional Charlemagne în oraşul german Aachen, prilej cu care şefa executivului comunitar a făcut un apel la crearea unei 'Pax Europaea' în materie de securitate bazată pe o Europă independentă, AFP şi EFE.
Europa trebuie 'să dezvolte o nouă formă de Pax Europaea pentru secolul XXI, modelată şi girată de Europa însăşi', a declarat Ursula von der Leyen în discursul rostit la ceremonia de decernare a premiului Charlemagne, într-o perioadă când Statele Unite se pregătesc pentru o dezangajare a apărării continentului european.
'Poate noi am crezut că perioadele de pace relativă deveniseră o stare permanentă, graţie NATO', a estimat ea, adăugând că ordinea internaţională pe care mult timp s-a bazat Europa 's-a năruit în dezordine internaţională'.
'Va apărea o nouă ordine internaţională, chiar înainte de finalul acestui deceniu', a spus preşedinta CE, care a pledat pentru construirea unei Europe 'independente' în faţa 'contra-curenţilor puternici', scrie Agerpres.
'Lumea este din nou prada ambiţiilor de cucerire şi a războaielor imperialiste. Regimuri autoritare, pregătite pentru a exploata fără menajamente divizările dintre noi şi dependenţele noastre', a mai spus Ursula von der Leyen.
Premiul Charlemagne i-a fost atribuit în ianuarie pentru 'contribuţia la menţinerea Europei unite, reziliente şi capabile de a acţiona'.
Premiul a fost creat în 1949 pentru a promova construcţia europeană, după distrugerile din Al Doilea Război Mondial. El este acordat la Aachen, fostă capitală a imperiului carolingian situată în vestul Germaniei, în apropierea frontierelor cu Belgia şi Olanda.
După ca a făcut carieră în Germania în interiorul Uniunii Creştin-Democrate (CDU), partidul actualului cancelar Friedrich Merz, numele său fiind chiar vehiculat la un moment dat ca posibilă succesoare a Angelei Merkel, Ursula von der Leyen a ajuns preşedintă a Comisiei Europene în 2019, iar cinci ani mai târziu a fost realeasă în această funcţie.
Ea a reafirmat constant dorinţa de independenţă a Uniunii Europene. Joi, şefa executivului comunitar a amintit că UE a deblocat 800 de miliarde de euro pentru a ajuta statele membre să-şi majoreze cheltuielile pentru apărare, cu obiectivul 'apărării păcii cu toată forţa noastră'.
De la începerea invaziei ruse în Ucraina în februarie 2022, preşedinta CE şi-a manifestat ferm sprijinul pentru Kiev şi a promis o o strategie menită să limiteze dependenţa energetică a UE faţă de Rusia.
