În contextul ascensiunii extremei drepte în Europa, Ungaria populistului Viktor Orban, un apropiat al Kremlinului, urmează să preia preşedinţia UE la 1 iulie. Este o perspectivă care provoacă îngrijorare la Bruxelles, dat fiind numărul tot mai mare de dispute pe care le are cu Budapesta, informează News.ro.
Este un mecanism imuabil în Uniunea Europeană. La fiecare şase luni, o ţară membră preia conducerea Consiliului UE. Dar anul acesta, agenda până în 2030 nu stârneşte prea mult entuziasm la Bruxelles. Şi pe bună dreptate: de la 1 iulie, această poziţie-cheie va fi ocupată de Ungaria lui Viktor Orban, campioană a democraţiilor aşa-zis "iliberale", conciliantă cu Moscova şi acuzată în mod regulat că blochează deciziile celor 27 de state membre.
"Această preşedinţie este îngrijorătoare, deoarece Orban este foarte apropiat de Rusia şi, de asemenea, de Donald Trump, care ar putea câştiga în Statele Unite în noiembrie. De asemenea, ar putea fi problematică după alegerile din Franţa, cu un guvern mai de dreapta", spune Ernst Stetter, consilier special al preşedintelui Fundaţiei Jean-Jaurès pentru Europa.
"Europenii sunt puţin circumspecţi faţă de această preşedinţie, deoarece preşedintele ungar are poziţii iconoclaste în raport cu majoritatea, inclusiv în cadrul dreptei radicale", confirmă Pascale Joannin, director al Fundaţiei Robert Schumann.
Preşedinţia rotativă a consiliului de miniştri al Uniunii Europene permite ţării care o deţine să controleze agenda reuniunilor celor 27 de state membre ale UE.
De la Ucraina la statul de drept şi imigraţie, există multe chestiuni în care Ungaria şi-a folosit dreptul de veto sau a blocat o decizie timp de săptămâni întregi. "Aproximativ 40% din deciziile pe care UE le doreşte cu privire la Ucraina sunt blocate", sublinia exasperat ministrul lituanian de externe Gabrielius Landsbergis, la Bruxelles, la sfârşitul lunii mai.
Sub presiunea puternică a partenerilor săi, Budapesta a acceptat între timp deschiderea oficială a negocierilor de aderare cu Kievul, care au început marţi. Dar ajutorul militar în valoare de 6,6 miliarde de euro este încă blocat. Iar viitoarea preşedinţie ungară nu pare să aibă intenţia de a-şi ridica veto-ul.
