Sancţiunile UE împotriva Rusiei vor fi prelungite după ce oficialii europeni au ajuns la un acord de ultimă oră cu Ungaria, care ameninţase cu veto sancţiunile provocate de războiul cu Ucraina, anunţă Politico.
Acordul a fost agreat luni dimineaţă, au declarat şase diplomaţi pentru Politico, permiţând ca sancţiunile UE să fie reînnoite înainte de termenul limită, arată G4Media.ro.
Fără această reînnoire, Moscova ar fi putut să îşi recupereze miliarde de euro în fonduri îngheţate. Toate cele 27 de ţări ale UE trebuie să reautorizeze sancţiunile la fiecare şase luni.
În schimbul cedării, Ungaria a obţinut de la oficialii UE o declaraţie neangajantă cu privire la importanţa infrastructurii energetice a Ucrainei – o referire oblică la preocupările Budapestei cu privire la încetarea fluxului de gaz rusesc prin Ucraina.
Premierul ungar Viktor Orbán, considerat calul troian al Kremlinului în UE şi NATO, a promis anterior că se va opune reînnoirii sancţiunilor dacă Ucraina nu va fi de acord să repornească fluxul de gaze ruseşti, care a încetat la începutul anului. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a refuzat, insistând că nu va lăsa Rusia „să câştige miliarde suplimentare pe sângele nostru”.
Dar, în timp ce Orbán s-a revoltat public împotriva sancţiunilor Rusiei, despre care susţine că dăunează economiei blocului, membrii echipelor de negocieri au declarat pentru Politico că a fost doar o fanfaronadă – în special după ce preşedintele american Donald Trump a ameninţat Kremlinul cu mai multe sancţiuni americane dacă nu pune capăt războiului din Ucraina.
Speculaţiile conform cărora ar fi necesare reuniuni de urgenţă sau că regele Belgiei ar trebui să activeze măsuri obscure pentru a bloca returnarea fondurilor ruseşti îngheţate au fost înlăturate, oficialii afirmând că nu au niciun „plan B” în afară de reautorizarea normală.
Declaraţia, pe care Kaja Kallas, şeful diplomaţiei UE, a citit-o luni în cadrul unei reuniuni a miniştrilor afacerilor externe de la Bruxelles, s-a axat în principal pe sprijinirea Kievului în vederea reparării reţelelor sale de electricitate şi gaz în faţa atacurilor ruseşti. Cu toate acestea, s-a speculat că Orbán o va folosi pentru a anunţa publicul intern că a cerut executivului blocului să se pronunţe în această privinţă.
Ungaria, precum şi Slovacia, au făcut presiuni asupra Ucrainei pentru a relua un acord care permite Moscovei să expedieze gazul său către Europa prin ţara devastată de război, care a expirat la 1 ianuarie. În timp ce Bruxelles-ul insistă că încetarea livrărilor nu a creat probleme de aprovizionare, cele două ţări au pierdut din reducerile la gaz şi din taxele de tranzit pentru pomparea combustibilului către alte ţări.
Sâmbătă, Zelenski a declarat că Kievul este pregătit să livreze gaz azer prin reţeaua sa de conducte ca alternativă, cu condiţia ca Moscova să nu beneficieze de acest lucru. „Putem folosi infrastructura noastră dacă ţările din Europa au nevoie de gaz. Dar nu gaz rusesc”, a declarat el reporterilor.
Turcia s-a oferit, de asemenea, să acţioneze ca un centru de tranzit pentru UE, ambasadorul ţării la UE, Faruk Kaymakcı, declarând duminică pentru Politico că ar putea intensifica exporturile prin Coridorul Sudic de Gaz. În schimb, Turcia doreşte ca Bruxelles-ul să reia discuţiile la nivel înalt privind cooperarea energetică, care au fost suspendate în 2019 din cauza tensiunilor cu Cipru.
