Un student de la Universitatea din Oradea a fost premiat de NATO pentru un mini-documentar despre pregătirea în cazul unui blackout. Aris Dejeu a obţinut locul al treilea şi premiul publicului, după ce a realizat proiectul în doar trei zile.
Un student român a transformat un scenariu care pare desprins dintr-un film într-un proiect premiat la nivel internaţional. Aris Dejeu, student la Universitatea din Oradea, a obţinut locul al treilea şi premiul publicului la competiţia „How Prepared Am I for a Blackout?”, organizată de NATO Energy Security Centre of Excellence.
Tânărul a realizat un mini-documentar despre modul în care oamenii s-ar putea pregăti pentru o pană de curent de amploare. Proiectul a fost filmat în doar trei zile, atât în apartamentul în care locuia, cât şi pe străzile din Salonic, Grecia, unde se afla cu o bursă Erasmus.
Trei zile pentru un proiect premiat de NATO
Aris Dejeu a ales un format informativ şi documentar, diferit de alte producţii înscrise în competiţie. Experienţa acumulată la Ştiinţele Comunicării l-a ajutat în realizarea scenariului şi în redactarea textului care însoţeşte imaginile.
„Am ales scenariul unui scurt film de tip informativ şi documentar”, a povestit Aris Dejeu, potrivit Antena 3 CNN.
Rezultatul a fost unul remarcabil: locul al treilea în competiţia internaţională şi premiul publicului, acordat în urma voturilor. Distincţia din partea publicului l-a bucurat în mod special pe student, care nu se aştepta ca materialul să primească atât de multe aprecieri.
Competiţia s-a adresat tinerilor cu vârste între 14 şi 29 de ani din state membre şi partenere NATO. Participanţii au fost provocaţi să prezinte, prin materiale video originale, metode prin care populaţia s-ar putea pregăti pentru un blackout şi ar putea deveni mai rezilientă din punct de vedere energetic.
Cum ar putea arăta viaţa în cazul unui blackout
Tema concursului a urmărit un scenariu cu efecte directe asupra vieţii cotidiene. O pană de curent de amploare poate însemna lipsa iluminatului, imposibilitatea încărcării dispozitivelor electronice, probleme de conectivitate şi modificarea rutinei zilnice.
Participanţii au fost încurajaţi să analizeze ce instrumente şi obiceiuri pot ajuta oamenii să facă faţă unei asemenea situaţii, dar şi ce rol au şcolile, comunităţile şi autorităţile în pregătirea populaţiei. Pentru Aris Dejeu, competiţia a reprezentat şi o oportunitate de a pune în practică ceea ce învaţă la Universitatea din Oradea.
Proiectul său a combinat pregătirea în domeniul comunicării cu o temă de interes pentru rezilienţa energetică şi a ajuns să fie apreciat atât de juriu, cât şi de public.
