Uniunea Europeană pare că dă înapoi în faţa presiunii publice, venită atât din partea industriei auto, cât şi din cea a ţărilor membre, în privinţa termenului 2035, la care s-a stabilit că vor fi interzise maşinile cu combustie. În acest moment, se discută despre două tehnologii care au şanse să fie acceptate ca excepţii, conform datelor analizate de Profit.ro.
Motoarele cu ardere internă care vor folosi exclusiv combustibili sintetici, produşi cu emisii zero de CO2 sunt prima categorie de motoare care a fost acceptată, declarativ, şi după 2035, după cum au convenit până acum politicienii europeni în cadrul acordului privind interzicerea vânzării de vehicule cu emisii de CO2.
Cu toate acestea, decizia finală va fi luată abia în 2026, după ce va fi revizuit întreg planul. Ce nu spune însă niciun document adoptat până acum este cum vor fi limitate maşinile cu motoare cu combustie să utilizeze exclusiv e-fuels (combustibili sintetici) produşi cu ajutorul electricităţii din surse regenerabile.
Dacă va fi găsiă o soluţie tehnică - ceea ce nu este imposibil, ţinând cont de miza pusă în joc - aceasta va fi prima excepţie de la interzicerea completă a motoarelor cu ardere internă, pe maşinilor noi vândută după 2035. Informaţiile care apar în acest moment din zona Comisiei Europene arată tot mai clar că majoritatea politică de la nivelul Parlamentului European asta urmăreşte şi, cel mai probabil, va şi obţine.
Una dintre companiile care sunt pregătite să folosească la maxim această portiţă legislativă este Dacia, care este în acest moment partener cu Aramco, gigantul petrolier care a început deja să producă combustibili sintetici. Nu doar că Aramco a devenit acţionar în cadrul Horse Powertrain, compania de motoare formată de Renault şi Geely, dar va livra e-fuels celor de la Dacia, pe parcursul Raliului Dakar, pentru a promova acest tip de combustibil.
O a doua soluţie de exceptare a interdicţiei a devenit tot mai vehiculată în ultima vreme şi este împinsă de unii jucători din industria auto către zona politică. Este vorba despre maşinile electrice cu range-extender, o tehnologie care nu este nouă dar care nu are foarte mulţi adepţi în acest moment, situaţie care însă s-ar putea schimba dacă UE ar lua o decizie în acest sens.
Tehnologia este bazată pe un sistem de propulsie care are la bază o baterie şi un motor electric, cu observaţia că bateria are o capacitate mai mică, comparativ cu maşinile full-electric. Compensează în schimb autonomia redusă cu ajutorul unui generator electric alimentat cu combustibil. În linii mari, este vorba despre o funcţionare hibridă, dar diferenţele între un PHEV şi un vehicul electric cu range-extender (REEV) sunt esenţiale: motorul cu combustie nu acţionează niciodată roţile, ceea ce reduce simţitor emisiile de CO2, iar rularea şi conducerea maşinii se fac exclusiv în regim electric.
GM şi Opel au fost primele mărci care au propus această tehnologie, cu mult timp în urmă, dar au renunţat la ea, aşa cum a făcut şi BMW, care a vândut la un moment dat o motorizare de acest tip pe modelul i3. Astăzi, cei de la BMW spun că nu este o soluţie eficientă financiar, dar Nissan, de exemplu, vinde sistemul de propulsie e-Power cu succes, ca propulsie hibridă, bazată pe o motorizare electrică susţinută de un motor cu benzină. Şeful Ford, Jim Farley, a declarat că este gata să investească în acest tip de motorizare, dacă va fi acceptată după 2035. „Are o baterie mai mică, dar în procent de 95% merge electric”, a spus Farley în urmă cu două luni, într-o întâlnire cu investitorii.
Şi reprezentanţii Stellantis au anunţat că, dacă va fi legiferată după 2035, vor produce maşini REEV în Europa, cu ajutorul partenerilor de la Leapmotor.
În China, acolo unde maşinile electrice sunt grupate împreună cu cele PHEV şi REEV într-o categorie denumită New Energy Vehicles, mai mulţi constructori auto au dezvoltat sisteme cu range extender şi se bucură de susţinerea statului chinez într-o măsură egală cu celelalte maşini electrificate.
Această a doua categorie nu reprezintă neapărat o salvare a actualelor maşini cu combustie, dar ar putea oferi o soluţie pentru industria auto, care să poată produce în continuare motoare termice şi în acelaşi timp să rezolve una dintre problemele de care se tem cumpărătorii: autonomia maşinilor electrice
