Deciziile Curţii Constituţionale a României sunt definitive şi nu sunt supuse niciunei căi de atac, a declarat Tudorel Toader, fost judecător la CRR şi fost ministru al Justiţiei.
Conform afirmaţiilor acestuia, 'judecătorul care a pronunţat o astfel de decizie (de suspendare a deciziei CCR privind anularea alegerilor prezidenţiale din 24 noiembrie 2024 - n.r) a reuşit să pună în discuţia publică numele său, chiar dacă printr-o decizie inadmisibilă, în afara exigenţelor legale constituţionale'.
'Deciziile CCR sunt definitive, generează efecte de la publicarea în Monitorul Oficial, şi nu pot fi supuse niciunei căi de atac. Judecătorul fondului, cum este şi cel în cauză, nu are nicio competenţă asupra jurisdicţiei constituţionale, care este în afara sistemului judecătoresc, dar a reuşit să se facă, să spunem, cunoscut în societatea românească, fie şi printr-o anomalie juridică', a declarat Tudorel Toader pentru Agerpres.
Întrebat dacă decizia judecătorului de la Curtea de Apel Ploieşti poate fi pusă în aplicare, el a răspuns: 'Categoric nu'.
'Cine ştie ce considerente a avut, ce motive l-a îndemnat la aşa ceva. Eu nu cred că nu ştie legea, pentru că e elementar faptul că deciziile CCR nu pot fi supuse controlului de contencios administrativ', a precizat Tudorel Toader.
Declaraţiile au fost date în contextul în care un judecător de la Curtea de Apel Ploieşti a admis o cerere prin care se solicita suspendarea hotărârii CCR din 6 decembrie 2024 prin care au fost anulate alegerile prezidenţiale.
''Admite capătul de cerere privind suspendarea executării actului administrativ contestat. Suspendă executarea Hotărârii Curţii Constituţionale nr. 32 din 6 decembrie 2024, până la soluţionarea definitivă a cauzei. Admite acţiunea în anulare. Anulează Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 32 din 6 decembrie 2024. Obligă pârâta la plata cheltuielilor de judecată către reclamantă în cuantum de 70 lei, reprezentând taxă judiciară de timbru. Cu drept de recurs în 5 zile de la pronunţare'', potrivit minutei deciziei.
Conform portalului instanţei de judecată, decizia poate fi atacată la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
