În ultimele săptămâni, administraţia Trump a decis să dizolve un grup de lucru inter-agenţii pe care îl înfiinţase pentru a elabora strategii de presiune asupra Rusiei, în scopul de a accelera negocierile de pace cu Ucraina, potrivit a trei oficiali americani citaţi de Reuters.
Printre temele discutate de grupul de lucru s-au numărat măsurile prin care SUA ar putea influenţa fostele state sovietice şi alte naţiuni din Europa de Est şi Asia, pentru a limita schimburile de bunuri şi energie cu Rusia, au declarat aceştia.
Deşi oficialii americani s-au arătat reticenţi să ofere detalii despre opţiunile formulate de grup din cauza sensibilităţii acestora, aceştia au subliniat că grupul se afla în faza de brainstorming atunci când a fost dizolvat. Proiectele grupului nu aveau legătură cu pachetul de sancţiuni împotriva Rusiei aflat în discuţie la Senatul SUA. Propunerile incluse variate abordări, de la acorduri economice adaptate, care să scoată anumite ţări de sub influenţa geopolitică a Rusiei, până la operaţiuni speciale sub acoperire, au explicat oficialii.
Un oficial a menţionat că se discuta chiar posibilitatea de a crea un mecanism de stimulare pentru a încuraja Kazahstanul să adopte o poziţie mai fermă împotriva eludării sancţiunilor. Aceasta din urmă este folosită de comercianţi pentru a ocoli restricţiile impuse Rusiei de Occident după invazia Moscovei în Ucraina, în 2022.
Grupul, creat la începutul primăverii, a pierdut din ritm în luna mai, pe măsură ce devine tot mai evident că preşedintele Donald Trump nu dorea să adopte o atitudine mai agresivă faţă de Moscova, conform declaraţiilor oficialilor.
Chiar dacă Trump promitea în campania sa că va încheia războiul din Ucraina la începutul mandatului, în ultimele luni el a devenit tot mai frustrat de lipsa de progrese şi a început să sugereze că SUA ar putea renunţa complet la demersurile pentru pace. În acest context, scopul grupului de lucru părea din ce în ce mai irelevant, potrivit oficialilor, care au preferat anonimatul pentru a discuta despre discuţiile interne sensibile.
„A pierdut din avânt în final pentru că preşedintele nu era acolo. În loc să facă mai mult, poate că a vrut să facă mai puţin", a explicat un oficial.
Desfiinţarea acestui grup de lucru, despre care nu s-a ştiut public, riscă să intensifice îngrijorările aliaţilor europeni, care se tem de tonul adesea conciliant al lui Trump faţă de Rusia şi de lipsa unui sprijin clar pentru Ucraina, cu câteva zile înainte de summitul NATO important de la sfârşitul acestei luni.
La începutul summitului G7, din luna iunie, Trump a spus că eliminarea Rusiei din fostul Grup al celor Opt, în urmă cu mai bine de un deceniu, a fost o „greşeală”.
Concedierea membrilor din Consiliul Naţional de Securitate
Conform celor trei oficiali, grupul a fost desfiinţat după ce majoritatea membrilor Consiliului Naţional de Securitate (NSC) au fost concediaţi în cadrul unei restructurări interne importante, inclusiv întreaga echipă care se ocupa direct de conflictul din Ucraina.
Munca grupului a fost coordonată de funcţionari de rang înalt din cadrul NSC, dar şi de reprezentanţi ai Departamentului de Stat, Trezoreriei, Pentagonului şi comunităţii de informaţii. Printre cei implicaţi în acest efort s-a aflat şi Andrew Peek, un înalt funcţionar al NSC pentru Europa şi Rusia, care a fost demis în luna mai. Nu este clar cine a dat ordinul de a opri activitatea grupului, dar oficialii sugerează că reducerile de personal din NSC au făcut imposibilă continuarea acestuia.
După dizolvarea grupului de lucru, acţiunile de pacificare ale lui Trump, care fuseseră un punct central al campaniei sale, au început să se confrunte cu dificultăţi. Deşi au existat unele realizări, cum ar fi medierea unui acord de încetare a focului între India şi Pakistan, Trump nu a obţinut progrese semnificative în obţinerea unui acord de pace în Gaza, iar riscurile unui conflict regional în Orientul Mijlociu au crescut pe măsură ce tensiunile dintre Israel şi Iran s-au intensificat.
Aceasta desfiinţare vine după o suspendare similară, în martie, a unor agenţii de securitate naţională americane, care se ocupau de contracararea operaţiunilor de sabotaj şi dezinformare ruseşti.
Totuşi, Trump ar putea decide să adopte o abordare mai fermă faţă de Rusia, indiferent de soarta acestui grup de lucru, care fusese creat pentru a oferi preşedintelui „opţiuni în cazul în care ar dori să devină mai dur cu Rusia,” a spus un oficial.
Unii susţinători ai lui Trump, inclusiv senatorul republican Lindsey Graham, au cerut public impunerea unor sancţiuni suplimentare împotriva Rusiei, indicând refuzul Moscovei de a răspunde pozitiv propunerilor americane de încetare a focului şi atacurile continue asupra ţintelor civile, ca dovezi ale recalcitrantei Moscovei.
Trump a spus că analizează astfel de măsuri, dar a continuat să critice ambele părţi pentru continuarea ostilităţilor.
Grupul de lucru a fost înfiinţat în martie sau aprilie, într-un moment în care unii consilieri ai preşedintelui deveneau tot mai sceptici cu privire la dorinţa Kremlinului de a negocia, în timp ce retorica lui Trump sugera că ar putea fi dispus să modifice atitudinea sa conciliantă faţă de Putin.
Într-un interviu din martie, Trump a spus că este „foarte furios” şi „supărat” pe Vladimir Putin pentru că a pus sub semnul întrebării legitimitatea preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski.
Purtătorul de cuvânt al NSC, James Hewitt, a declarat pentru Reuters, pe 1 aprilie, că există o „frustrare profundă în legătură cu guvernul rus în ceea ce priveşte negocierile”.
Nu este clar dacă Trump a fost la curent cu crearea sau cu dizolvarea acestui grup de lucru.
