Statistic, locuitorii capitalei şi ai zonei metropolitane Bucureşti trăiesc cu cel puţin 3 ani mai puţin faţă de anii de dinaintea pandemiei de coronavirus. Dincolo de virusul ucigaş cu care ne-am confruntat la începutul anului 2020, poluarea este principalul factor care a accelerat mortalitatea. Un studiu recent arată că poluarea este direct corelată cu creştea solicitărilor la camera de gardă a spitalului Marius Nasta.
Cele mai recente date cu privire la speranţa de viaţă arată că un bucureştean trăieşte în medie în jur de 74 de ani, faţă de 77 de ani, aşa cum aratău datele acum patru ani. Dincolo de pandemie, factorul cel mai important care le răpeşte în medie peste 3 ani de viaţă locuitorilor capitalei este poluarea.
Într-un studiu realizat pe parcursul a cinci ani, în care au fost analizate datele senzorilor AerLive, se observă o legătură de cauzalitate între poluare şi boală. Şi aceste zile nu sunt deloc puţine. Potrivit centrului pentru politici durabile, senzorii arată depăşiri ale valorii maxime admise ale poluării în 4 din 9 luni sau în 101 din 266 de zile. Februarie este luna în care se înregistrează cele mai mari depăşiri.
Sunt mai mulţi factori care fac să se înroşească senzorii care măsoară nivelul de poluare, dar principalii doi sunt emisiile din trafic şi încălzirea locuinţelor.
Numită şi ucigaşul tăcut, poluarea duce în timp la apariţia unor boli cronice precum bronşita cronică, creşte riscul de malignizare, dar şi de infarct miocardic. Pentru a reduce poluarea avem nevoie de un mediu curat. În momentul de faţă sunt mai multe proiecte legislative care au ca scop protejarea mediului, printre acestea şi actualizarea registrului Spaţiilor Verzi sau Centura Verde a Capitalei.
