Forma actuală a NATO, bazată pe dependenţa Europei de Statele Unite, se apropie de sfârşit, iar acest lucru nu reprezintă neapărat un dezastru, ci o oportunitate pentru continent, susţine profesorul emerit de relaţii internaţionale Rajan Menon într-un eseu publicat de The New York Times.
Autorul subliniază că nu este vorba despre dispariţia imediată a Alianţei Nord-Atlantice, ci despre sfârşitul unei ordini de securitate transatlantice vechi de peste 75 de ani, în contextul în care Statele Unite, sub preşedinţia lui Donald Trump, îşi retrag treptat angajamentul faţă de securitatea Europei.
Ameninţările privind Groenlanda şi fisura transatlantică
Menon porneşte analiza de la criza recentă provocată de intenţiile lui Donald Trump privind Groenlanda, teritoriu autonom al Danemarcei, stat membru NATO. Deşi preşedintele american a renunţat în cele din urmă la ideea unei intervenţii militare şi la ameninţările comerciale, agresivitatea discursului său a generat un şoc major în Europa.
„Nimeni nu şi-ar fi imaginat că Statele Unite, fondatorul şi principalul garant al NATO, ar putea ameninţa cu invadarea unui stat membru al alianţei. Şi totuşi, aici am ajuns”, scrie profesorul american.
Potrivit acestuia, incertitudinea creată de Trump ridică semne serioase de întrebare asupra respectării de către SUA a articolului 5 al Tratatului NATO, privind apărarea colectivă.
Europa nu mai este prioritară pentru Washington
Menon avertizează că problema nu se limitează la personalitatea lui Trump. Chiar şi într-un scenariu post-Trump, SUA îşi vor concentra priorităţile strategice asupra Chinei, nu asupra Europei, indiferent de culoarea politică a administraţiei de la Washington.
„Europa nu mai este în centrul atenţiei Washingtonului”, concluzionează autorul, care afirmă că vechea ordine de securitate transatlantică este pe cale să se încheie.
Politico: momentul Rubiconului pentru UE
Aceeaşi idee este susţinută şi de Politico, care notează că reuniunea informală a liderilor UE de la Bruxelles a marcat „priveghiul unei ordini mondiale vechi de zeci de ani”.
Potrivit publicaţiei, liderii europeni au ajuns la concluzia că Europa trebuie să acţioneze singură, pe fondul ameninţărilor venite din partea administraţiei Trump. „Nu mai există cale de întoarcere”, ar fi fost mesajul transmis în mod tacit în cadrul reuniunii.
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că „Europa trebuie să lucreze ca o putere independentă”, iar un diplomat UE a descris situaţia drept „momentul Rubiconului”.
Autonomie militară: capacitate există, voinţa lipseşte
Rajan Menon argumentează că Europa are resursele necesare pentru a-şi asigura propria securitate: populaţie, PIB, tehnologie şi industrii de apărare. Cheltuielile militare cumulate ale statelor europene depăşesc de peste patru ori bugetul apărării Rusiei.
Problema majoră rămâne însă voinţa politică. Expertul susţine că doar printr-o autonomie militară reală şi prin cooperare între statele europene, alături de Marea Britanie şi Canada, continentul poate ieşi din dependenţa de SUA.
O alegere inevitabilă
„Europa poate rămâne un vasal al Statelor Unite, fără garanţia protecţiei, sau îşi poate lua soarta în propriile mâini”, conchide Menon. În opinia sa, schimbarea a început deja, iar criza generată de Trump ar putea deveni catalizatorul unei Europe mai unite şi mai autonome din punct de vedere strategic.
