Persoanele care suferă de hipertensiune arterială sunt expuse unui risc crescut de deteriorare cognitivă, chiar şi atunci când urmează tratamentul prescris. Un studiu publicat în revista Neurology arată că valorile considerate până acum normale pentru tensiune nu sunt suficiente pentru protecţia creierului.
Cercetătorii de la Facultatea de Medicină Wake Forest, SUA, subliniază că este necesar un control mai strict al tensiunii arteriale, iar alimentaţia joacă un rol esenţial în prevenirea declinului cognitiv.
Controlul tensiunii şi prevenirea problemelor de memorie
Studiul a monitorizat 9.361 de pacienţi hipertensivi cu risc cardiovascular crescut. Participanţii, cu vârste peste 50 de ani, au fost împărţiţi în două grupuri:
- Un grup a primit tratament standard pentru menţinerea tensiunii sub 140 mmHg
- Celălalt grup a urmat un tratament intensiv, cu ţinta sub 120 mmHg
Rezultatele au arătat că persoanele cu tratament intensiv au avut un risc mai mic de probleme cognitive:
- 293 de persoane din grupul tratat standard au dezvoltat probleme de memorie
- 248 de persoane din grupul tratat intensiv au prezentat semne mai reduse de deteriorare cognitivă
Legătura dintre tensiune şi sănătatea creierului
Dr. José Morales, neurolog vascular la Centrul Providence Saint John’s, explică:
„Tensiunea arterială crescută provoacă leziuni ale organelor ţintă, inclusiv ale creierului. Pe termen lung, aceasta afectează funcţiile cognitive şi poate duce la demenţă. Cu cât tensiunea arterială rămâne ridicată mai mult timp, cu atât creşte riscul problemelor de memorie”.
Un alt studiu din 2022 subliniază că vârsta între 40 şi 60 de ani este cea mai critică perioadă pentru intervenţia medicală. Dacă tensiunea arterială nu este controlată în acest interval, efectele asupra creierului pot deveni ireversibile la bătrâneţe.
Medicamente şi monitorizarea atentă
Pentru menţinerea tensiunii arteriale sub 120 mmHg, medicii folosesc mai multe tipuri de medicamente, ajustând dozele în funcţie de nevoile fiecărui pacient.
Monitorizarea regulată este esenţială, iar pacienţii sunt sfătuiţi să îşi noteze valorile într-un jurnal personal sau să utilizeze tensiometre moderne conectate la aplicaţii mobile.
Studiul SPRINT arată că pacienţii care îşi monitorizează regulat tensiunea au şanse mai mari de a preveni deteriorarea cognitivă şi problemele cardiovasculare.
Dieta recomandată pentru scăderea tensiunii arteriale
Pe lângă tratamentul medicamentos, alimentatia joacă un rol esenţial. Victoria Taylor, nutriţionistă la British Heart Foundation, recomandă Dieta DASH (Dietary Approaches to Stop Hypertension), recunoscută pentru eficienţa sa în scăderea tensiunii şi protejarea creierului.
Alimente benefice pentru reglarea tensiunii
- Fructe şi legume bogate în potasiu
- Sfecla roşie, spanacul, ţelina, kale, bananele, căpşunile
- Potasiul ajută la relaxarea vaselor de sânge, reducând tensiunea arterială
2.Cereale integrale
- Orez brun, ovăz, pâine integrală
- Fibrele ajută la controlul greutăţii şi menţinerea tensiunii în limite normale
3.Proteine slabe
- Carne de pasăre, peşte, ouă, leguminoase
- Proteinele slabe sunt mai puţin procesate şi reduc inflamaţia vasculară
4.Lactate cu conţinut redus de grăsimi
- Iaurt, lapte degresat, brânză slabă
- Calciul din lactate ajută la reglarea tensiunii
Ce trebuie evitat dacă ai hipertensiune arterială
British Heart Foundation recomandă limitarea consumului următoarelor alimente:
- Sarea – nu mai mult de 6 g pe zi
- Se găseşte în mezeluri, chipsuri, murături, supe instant
2.Zahărul şi grăsimile nesănătoase
- Evitarea băuturilor carbogazoase, dulciurilor şi alimentelor procesate
3.Alcoolul
- Consumul excesiv creşte tensiunea şi favorizează îngrăşarea
4.Cofeina
- Persoanele sensibile la cofeină ar trebui să limiteze consumul de cafea, ceai negru şi băuturi energizante
Concluzie
Tensiunea arterială crescută are un impact major asupra sănătăţii creierului, iar perioada 40-60 de ani este critică pentru prevenirea deteriorării cognitive.
Prin tratament adecvat, monitorizare regulată şi alimentaţie echilibrată, pacienţii pot reduce semnificativ riscul de probleme de memorie şi demenţă.
