Guvernul a adoptat joi o ordonanţă de urgenţă care reglementează stocarea energiei în baterii şi centrale de acumulare prin pompaj.
România şi-a propus să dezvolte până în 2030 o capacitate de 800 MW în centrale hidroelectrice cu acumulare prin pompaj şi să instaleze cel puţin 2.000 MW în baterii până în 2035, conform notei de fundamentare.
O măsură esenţială din acest act normativ este eliminarea dublei taxări a energiei stocate, atât la preluare, cât şi la reintroducerea în reţea. Această schimbare va reduce costurile şi va încuraja investiţiile în capacităţile de stocare.
Concesionarea fâşiilor din lacurile de acumulare:
Noua ordonanţă prevede şi posibilitatea ca terenurile aferente lacurilor de acumulare permanente, finanţate din fonduri publice şi cu potenţial hidroenergetic, să fie transferate în administrarea Ministerului Energiei, cu acordul autorităţii responsabile de gestionarea apelor.
„Cadrul creat permite concesionarea unor fâşii mici de lacuri de acumulare, necesare hidrocentralelor cu acumulare prin pompaj. Aceste terenuri vor fi scoase la concesiune de Ministerul Energiei, pe baza unui studiu,” a explicat ministrul Energiei, Sebastian Burduja, la finalul şedinţei de Guvern.
Proiecte precum centrala hidroelectrică Tarniţa-Lăpuşteşti vor contribui la securitatea energetică, fiind aliniate Strategiei Energetice 2020-2030.
Cadrul legal pentru proiectele de importanţă naţională:
Ordonanţa creează şi baza legală pentru ca anumite proiecte de producere a energiei electrice să fie declarate lucrări de interes public naţional. Acestea includ construirea de noi capacităţi, modernizarea infrastructurii existente şi intervenţiile pentru avarii, toate având un rol crucial în stabilitatea şi securitatea Sistemului Electroenergetic Naţional (SEN).
