Cei doi suspecţi în cazul furtului obiectelor de patrimoniu românesc de la Muzeul Drents au fost confruntaţi cu o decizie: să dezvăluie locul unde se află piesele de artă sau să le fie publicate identităţile, a declarat ministrul olandez al Justiţiei şi Securităţii, Van Weel, citat de NOS.
„Poliţia ştie că ei au fost prezenţi în muzeu. Dacă nu vor să spună unde sunt aceste comori, aceasta este o metodă de a vedea dacă alţi oameni i-au văzut”, a explicat oficialul.
Publicarea identităţilor, o decizie neobişnuită
Joi, autorităţile olandeze au publicat numele şi fotografiile celor doi suspecţi, fără a le acoperi feţele – o măsură rar întâlnită, de obicei aplicată doar dacă există un interes public major, cum ar fi siguranţa cetăţenilor.
Parchetul a justificat decizia prin faptul că este vorba despre o infracţiune gravă, pedepsită cu cel puţin opt ani de închisoare.
Presiunea timpului şi negarea influenţei României
Ministrul Van Weel a subliniat că urgenţa recuperării obiectelor a jucat un rol crucial: „Dacă acestea sunt pe cale să părăsească ţara sau să fie distruse, fiecare secundă contează”.
Totodată, el a respins speculaţiile conform cărora autorităţile române ar fi făcut presiuni pentru publicarea identităţilor suspecţilor. „Nu a existat nicio influenţă externă asupra deciziei”, a declarat ministrul.
Dezbatere juridică asupra deciziei
Avocatul unuia dintre suspecţi a criticat măsura, considerând-o „disproporţionată” având în vedere că clientul său fusese deja arestat.
Experţi în drept penal, precum profesorii Sven Brinkhoff şi Joep Lindeman, au remarcat că publicarea fotografiilor după arestare este o măsură extrem de rar întâlnită, explicabilă doar prin valoarea culturală excepţională a obiectelor furate şi prin presiunea internaţională asociată acestui caz.
Decizia finală privind echilibrul dintre interesul public şi drepturile suspecţilor va aparţine instanţei de judecată, care ar putea lua în considerare acest aspect la pronunţarea sentinţei.
