România se aşteaptă ca pe 10 februarie să piardă procesul intentat de Gabriel Resources pentru aurul de la Roşia Montană, după scandalul prin care locaţia a fost introdusă în patrimoniul UNESCO.
Surse guvernamentale au declarat că subiectul a fost discutat astăzi în şedinţa de guvern, premierul Marcel Ciolacu şi ministrul Finanţelor aşteptându-se ca România să fie obligată sa plătească cel puţin două miliarde de dolari, arată Digi24.
Profit.ro a anunţat anterior că Tribunalul de la Centrul Internaţional de Reglementare a Disputelor privind Investiţiile de pe lângă Banca Mondială (ICSID) de la Washington care arbitrează disputa de miliarde de dolari dintre Gabriel Resources, acţionarul majoritar al Roşia Montană Gold Corporation (RMGC), dezvoltatorul proiectului minier aurifer omonim blocat din Munţii Apuseni, şi statul român, a anunţat termenul-limită definitiv până la care va emite decizia în această speţă.
Procedura de arbitraj a durat peste 8 ani, fiind iniţiată de cei de la Gabriel Resources în iulie 2015 şi declarată închisă de tribunal pe 14 septembrie 2023.
Reglementările ICSID prevăd că tribunalul trebuie să emită decizia finală către părţi în termen de 120 de zile de la închiderea procedurii, însă dacă constată că nu poate redacta hotărârea în acest interval de timp, instanţa arbitrală îşi poate acorda un termen suplimentar de 60 de zile.
În cazul Roşia Montană, tribunalul a anunţat recent părţile că va face uz de acest termen suplimentar de 60 de zile, astfel că decizia va fi emisă cel târziu pe 12 martie 2024.
″Această nouă întârziere potenţială a emiterii deciziei de către tribunal este frustrantă pentru toţi cei implicaţi, însă sperăm că decizia va fi luată înainte de data acestui deadline definitiv″, a declarat CEO-ul şi preşedintele Consiliului de Administraţie al Gabriel Resources, Dragoş Tănase.
Arbitrajul a fost iniţiat de Gabriel Resources în temeiul tratatelor bilaterale de investiţii Canada-România şi Regatul Unit-România, după ce statul român a refuzat să autorizeze proiectul minier. Compania susţine că i se cuvin despăgubiri egale cu valoarea sa de piaţă la Bursa din Toronto la data de 29 iulie 2011, moment în care presupusul prejudiciu cauzat de statul român ar fi devenit efectiv, plus dobânzi, ceea ce duce totalul pretenţiilor faţă de România la aproape 4,8 miliarde dolari.
Compania canadiană a indicat, ulterior, că s-ar mulţumi şi cu circa un sfert din principalul sumei pe care a solicitat-o ca despăgubiri României pentru blocarea proiectului, respectiv doar cu recuperarea investiţiilor sale efective, estimate la 760 milioane dolari, la care s-ar adăuga dobânzi.
Cheltuielile totale cu avocaţi şi experţi ale Gabriel Resources în procesul cu statul român sunt estimate de companie la 63,96 milioane de dolari, sumă pe care reprezentanţii acesteia au cerut instanţei să i-o acorde în totalitate ca despăgubiri datorate de România. Cei ai statului român au calificat suma drept foarte mare şi nejustificată în raport cu propriile costuri. Pe de altă parte, Gabriel Resources susţine că, în astfel de cazuri de arbitraj, tribunalele au admis că reclamanţii au, în general, costuri mai ridicate, deoarece trebuie să-şi demonstreze cazul.
Statul român a cheltuit de câteva ori mai puţin şi cere, de asemenea, tribunalului să îi fie recunoscute şi despăgubite costurile respective, în valoare de 12,72 milioane de dolari.
Gabriel Resources Ltd. Canada deţine 80,6858% din acţiunile Roşia Montană Gold Corporation (RMGC), restul capitalului fiind controlat de statul român, prin Minvest Roşia Montană. Cei mai mari acţionari ai Gabriel Resources sunt fondurile de investiţii Kopernik Global Investors, Tenor Capital Management, Electrum Global Holdings, Paulson&Co Inc. şi The Baupost Group.
