Consultarea magistraţilor în cadrul referendumului privind activitatea CSM, anunţat de preşedintele Nicuşor Dan, ar urma să se facă pe modelul votului prin corespondenţă, magistraţii primind la instanţe plicuri cu întrebarea, pe care le vor trimite Administraţiei Prezidenţiale. Ulterior, decizia este una politică, au precizat surse oficiale citate de News.ro. Preşedintele a avut, luni, trei runde de discuţii cu reprezentanţii magistraţilor, una publică, iar două cu magistraţi care nu au dorit să se exprime public.
Potrivit surselor, consultarea şefului statului cu privire la activitatea CSM ar urma să se facă prin metoda votului prin corespondenţă. Astfel, magistraţii vor primi un plic cu întrebarea privind activitatea CSM şi vor trimite răspunsurile la Administraţia Prezidenţială, fără să îşi divulge identitatea.
Ulterior, în funcţie de rezultat, decizia va fi una politică. În privinţa modificărilor legislative, acestea ar urma să vizeze, potrivit nemulţumirilor exprimate de magistraţi, concursurile, care vor trebui să elimine subiectivismul, puterea şefului de instanţă, care este prea mare în acest moment şi ar trebui înlocuită cu una colectivă.
Şeful statului a discutat, luni, pe tot parcursul zilei, cu mai mulţi magistraţi care i-au prezentat problemele din sistem li nemulţumirile legate de funcţionarea justiţiei. O parte au exprimat punctele de vedere public, în timp ce cu două grupuri de magistraţi şeful statului a discutat în absenţa presei.
Nicuşor Dan a avut discuţii şi cu reprezentanţi ai sistemului care s-au declarat mulţumiţi de funcţionarea justiţiei, ei apreciind că dacă sunt persoane care consideră că există abuzuri, se pot adresa instanţelor.
Preşedintele Nicuşor Dan a declarat duminică, că va iniţia în ianuarie un referendum în rândul corpului magistraţilor, cu o singură întrebare: ”CSM acţionează în interes public sau în interesul unui grup din interiorul sistemului judiciar”? iar dacă răspunsul e că nu reprezintă interesul public, ”CSM va pleca de urgenţă”.
Şeful statului a arătat că în esenţă, concluzia acestor sesizări primite din partea magistraţilor arată că există o categorie de magistraţi, membri ai CSM-ului, conduceri ale instanţelor, care nu acţionează în interes public, ci care acţionează în interesul unui grup pe care îl constituie şi că activitatea profesională a magistratului este dependentă de acţiunea, de multe ori, discreţionară a acestui grup de persoane.
El mai spune că ”inclusiv promovările de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-au făcut pe criterii de obedienţă faţă de acest grup care conduce sistemul de justiţie şi nu pe criterii de profesionalism”.
