Liderii NATO se reunesc marţi şi miercuri la Ankara într-un summit dominat de relaţia tot mai complicată cu preşedintele american Donald Trump şi de continuarea sprijinului pentru Ucraina. Statele europene vor să demonstreze că îşi asumă o parte tot mai mare din responsabilitatea pentru apărarea continentului.
Liderii statelor membre NATO se reunesc marţi şi miercuri la Ankara, într-un moment în care alianţa traversează una dintre cele mai dificile perioade din ultimii ani. Reuniunea are loc pe fondul tensiunilor dintre partenerii europeni şi administraţia preşedintelui american Donald Trump, dar şi al războiului din Ucraina, care rămâne principala provocare de securitate pentru spaţiul euroatlantic.
Potrivit Reuters, oficialii europeni speră ca summitul să transmită un semnal de unitate şi să demonstreze că statele de pe continent îşi respectă angajamentele privind majorarea bugetelor pentru apărare. În acelaşi timp, liderii sunt aşteptaţi să reafirme sprijinul militar pentru Ucraina, inclusiv prin continuarea finanţării achiziţiilor de armament.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, spune că reuniunea de marţi şi miercuri va demonstra că europenii îşi respectă angajamentele de a creşte cheltuielile pentru apărare pentru a descuraja Rusia de la orice atac, urmând să fie semnate contracte de armament în valoare de zeci de miliarde de dolari. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski va participa la dineul oferit de preşedintele turc Tayyip Erdogan şi va avea, de asemenea, discuţii bilaterale cu Donald Trump.
„Summitul se va concentra pe transformarea cheltuielilor suplimentare în capacităţi operaţionale şi pe extinderea semnificativă a industriilor noastre de apărare”, a declarat Rutte, miercuri, la Berlin.
„NATO este şi va fi întotdeauna o alianţă transatlantică, dar trebuie să o reechilibrăm în sens pozitiv”, a adăugat el. „Lucrând îndeaproape cu Statele Unite, aliaţii europeni şi Canada îşi asumă o responsabilitate mai mare pentru apărarea convenţională în Europa”, a asigurat el.
În ultimele luni, relaţiile transatlantice au fost afectate de divergenţe privind conflictul cu Iranul, declaraţiile lui Trump referitoare la Groenlanda şi decizia Washingtonului de a reduce o parte din prezenţa militară americană în Europa.
În acelaşi timp, liderul de la Casa Albă a criticat în repetate rânduri nivelul contribuţiilor financiare ale aliaţilor la NATO. Anul trecut, la Haga, statele membre au convenit să majoreze investiţiile în apărare, stabilind un obiectiv de 3,5% din PIB pentru capabilităţi militare şi încă 1,5% pentru investiţii conexe, precum securitatea cibernetică.
Oficialii europeni speră ca reuniunea de la Ankara să reconfirme angajamentul comun faţă de apărarea colectivă şi să evite noi dispute publice între aliaţi. În culisele summitului, diplomaţii admit însă că echilibrul alianţei rămâne fragil, iar evoluţiile din Orientul Mijlociu şi Ucraina pot influenţa decisiv atmosfera discuţiilor.
