Un studiu publicat în revista PNAS explică modul în care creierul procesează experienţele traumatice în timpul somnului, influenţând fie recuperarea emoţională, fie persistenţa traumelor.
Conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, aproximativ 3,9% din populaţia globală suferă de tulburare de stres post-traumatic (PTSD). Deşi mulţi oameni trec prin evenimente traumatice, nu toţi dezvoltă PTSD, iar cercetătorii au descoperit că somnul joacă un rol esenţial în acest proces.
Legătura dintre somn şi procesarea traumelor
Calitatea şi durata somnului influenţează modul în care creierul stochează amintirile negative. Cercetătorii de la Universităţile York şi East Anglia au identificat o conexiune clară între somnul insuficient şi vulnerabilitatea crescută la traume.
Fiecare noapte de somn include patru faze principale:
- Non-REM uşor – tranziţia către somn, cu reducerea activităţii cerebrale
- Non-REM profund – faza regenerativă, în care corpul se recuperează
- Somnul REM – asociat cu procesarea emoţiilor şi consolidarea amintirilor
Faza REM joacă un rol crucial în recalibrarea emoţională a amintirilor. Participanţii la studiu care au dormit bine au demonstrat o capacitate mai mare de a reduce impactul emoţional al experienţelor negative, spre deosebire de cei privaţi de somn.
Modificări neurologice cauzate de lipsa somnului
Scanările prin rezonanţă magnetică funcţională (fMRI) au arătat că lipsa somnului afectează cortexul prefrontal dorsolateral drept, responsabil de controlul emoţiilor şi suprimarea gândurilor negative.
De asemenea, hipocampul, structura care reglează memoria, colaborează cu cortexul prefrontal pentru procesarea traumelor. Atunci când somnul este perturbat, această conexiune devine deficitară, ceea ce permite persistenţa amintirilor negative şi transformarea lor în traume.
Cum îţi poţi îmbunătăţi somnul? Cei patru parametri esenţiali
Un somn de calitate este definit de patru factori cheie:
- Adormirea în maximum 30 de minute
- Menţinerea somnului pe parcursul nopţii, cu maximum o trezire
- Revenirea rapidă la somn după treziri nocturne
- Petrecerea a cel puţin 85% din timpul în pat dormind efectiv
Pentru a îmbunătăţi somnul, specialiştii recomandă:
- Menţinerea unei temperaturi între 18-20°C în dormitor
- Expunerea la lumină naturală în timpul zilei şi evitarea ecranelor înainte de culcare
- Practicarea exerciţiilor fizice cu cel puţin patru ore înainte de somn
- Adoptarea unei rutine relaxante de seară (lectură, meditaţie, respiraţie controlată)
- Evitarea meselor grele, a alcoolului şi a cofeinei înainte de culcare
- Alimente precum cireşele, bananele şi migdalele, bogate în triptofan şi magneziu, pot favoriza un somn odihnitor.
Concluzie
Somnul joacă un rol vital în protejarea sănătăţii mintale. Un somn insuficient sau de proastă calitate poate face ca amintirile dureroase să devină traume persistente, crescând riscul de tulburări de anxietate, depresie şi PTSD. Implementarea obiceiurilor sănătoase de somn poate contribui la procesarea mai eficientă a experienţelor negative şi la menţinerea echilibrului emoţional.
