În anul 2022, peste 3 milioane de copii din întreaga lume au murit din cauza infecţiilor rezistente la antibiotice, arată un studiu realizat de doi experţi în sănătatea copilului, citat de BBC. Cea mai mare rată a mortalităţii s-a înregistrat în Africa şi Asia de Sud-Est, unde copiii sunt cei mai expuşi riscului.
Folosind date de la Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) şi Banca Mondială, autorii raportului au confirmat amploarea unei probleme considerate deja una dintre cele mai mari ameninţări pentru sănătatea publică globală.
Rezistenţa la antibiotice – o criză în creştere
Rezistenţa la antibiotice apare atunci când bacteriile dezvoltă mecanisme de apărare împotriva tratamentelor antimicrobiene. Lipsa descoperirii unor antibiotice noi şi utilizarea necorespunzătoare a celor existente au dus la o accelerare alarmantă a fenomenului.
Experţii avertizează că, fără măsuri urgente, până în 2050, infecţiile rezistente la antibiotice ar putea provoca anual până la 10 milioane de decese – echivalentul unui deces la fiecare trei secunde, potrivit OMS.
Situaţia îngrijorătoare din România
România se confruntă cu un consum haotic de antibiotice, arată datele Eurostat. Mulţi români folosesc antibiotice fără consult medical, adesea pentru viroze banale. Un studiu al Societăţii Române de Rinologie relevă că o treime dintre români administrează antibiotice necorespunzător, inclusiv pentru răceli sau dureri în gât.
Infecţiile cu germeni multirezistenţi pun o presiune uriaşă pe sistemul de sănătate din România, atât în spitale, cât şi în comunitate.
Dr. Mihai Craiu: „Antibioticul dat de frică face rău”
Într-un interviu pentru HotNews, dr. Mihai Craiu, medic pediatru la Institutul Naţional pentru Sănătatea Mamei şi Copilului, a explicat riscurile administrării nejustificate de antibiotice la copii.
„Dintre bolile cu febră ale copilului, 75-80% sunt produse de viroze. Antibioticul nu numai că este inutil, dar este chiar dăunător, deoarece distruge flora intestinală normală, esenţială pentru imunitate şi digestie”, a declarat medicul.
El a subliniat pericolul administrării „preventive” sau „din frică” a antibioticelor: „Nu numai că nu ajută, dar face rău imediat – copilul poate vomita sau poate avea diaree”.
Efectele pe termen lung ale abuzului de antibiotice
Dr. Craiu a atras atenţia că utilizarea repetată a antibioticelor favorizează apariţia rezistenţei bacteriilor: „Expunerea repetată a microbilor la antibiotice este ca şi cum aceştia ar face meditaţii. Data viitoare, când vei avea o infecţie gravă, microbii vor şti să evite efectul tratamentului”.
Citatul celebru al lui Alexander Fleming, descoperitorul penicilinei, este mai actual ca oricând: dacă antibioticele sunt folosite incorect, „vor deveni ca un cuţit bont”, a reamintit medicul pediatru.
Un viitor îngrijorător
Dr. Craiu avertizează că bacteriile multirezistente nu sunt prezente doar în spitale, ci şi în comunitate. „Dacă o ţinem tot aşa, în câteva decenii se va ajunge să se moară din cauza unor infecţii comune, precum pneumonia sau infecţiile urinare, pentru că nu vor mai exista antibiotice eficiente”, a spus el.
Concluzia specialistului este fermă: „Un copil, cu cât va fi expus mai devreme şi mai frecvent la antibiotice, cu atât va fi mai «handicapat» din punct de vedere imunologic”.
Dr. Mihai Craiu, cunoscut pentru activitatea sa de educaţie medicală prin platforma „Spitalul Virtual pentru Copii”, face apel la responsabilitate şi la consultarea medicului înainte de administrarea oricărui antibiotic.
