Pe măsură ce populaţia globală îmbătrâneşte, tot mai multe persoane se confruntă cu un declin cognitiv îngrijorător, personal sau al celor dragi. În fiecare an, se înregistrează peste 10 milioane de cazuri noi de demenţă la nivel mondial, potrivit estimărilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), preluate de News.ro.
Un studiu recent sugerează că până la 13% dintre persoanele diagnosticate cu demenţă în Statele Unite ar putea fi, de fapt, diagnosticate greşit, fiind lăsate să se lupte cu o afecţiune care poate fi tratată.
O cercetare condusă de facultatea de medicină a Universităţii Virginia Commonwealth (VCU) şi Centrul Medical Richmond VA analizează în detaliu legătura dintre demenţă şi sănătatea ficatului.
Encefalopatia hepatică este o tulburare neurologică (a sistemului nervos) şi poate fi cauzată de o afecţiune hepatică severă, pentru ca în asemenea cazuri ficatul nu reuşeste să filtreze toxinele din sânge, iar acestea pot ajunge la creier, provocând tulburari cognitive.
„Furnizorii de asistenţă medicală [trebuie] să fie conştienţi de această potenţială suprapunere între demenţă şi encefalopatia hepatică, care este tratabilă”, afirmă hepatologul dr. Jasmohan Bajaj, într-un comunicat al universităţii VCU.
Encefalopatia hepatică – afectarea cognitivă cauzată de insuficienţa hepatică – afectează peste 40 % dintre pacienţii cu afecţiuni hepatice avansate (ciroză). Deficienţele cerebrale pe care le provoacă sunt greu de distins de demenţă.
Ficatul nostru reglează nivelurile majorităţii substanţelor chimice din organism, de la filtrarea acestora din sânge până la digestie.
În afară de efectele nocive bine cunoscute ale alcoolului asupra ficatului, alte riscuri pentru ficat includ virusul hepatitei, colesterolul ridicat, obezitatea şi diabetul, stresul şi îmbătrânirea. Dar dacă sunt depistate suficient de devreme şi cu tratamentul potrivit, daunele aduse ficatului nostru pot fi inversate.
O mare parte din acestea pot fi atenuate prin modificări ale dietei şi comportamentului şi există şi alte potenţiale tratamente medicamentoase la orizont.
De fapt, tratamentul encefalopatiei hepatice a rezolvat deficienţele cognitive la cel puţin doi pacienţi care fuseseră diagnosticaţi cu demenţă.
„Este o persoană diferită!” indică soţia unuia dintre pacienţi, după ce pierderile de memorie, căzăturile, tremurăturile şi halucinaţiile acestuia au fost toate rezolvate.
Un studiu recent pe şoareci sugerează că până şi efectele îmbătrânirii asupra ficatului pot fi reversibile dacă sunt depistate suficient de devreme.
„Am arătat că îmbătrânirea exacerbează boala hepatică non-alcoolică şi prin reducerea acestui impact, putem inversa daunele”, explică Anna Mae, hepatolog la Universitatea Duke. „Nu eşti niciodată prea bătrân pentru a te face bine”.
Astfel, la începutul acestui an, laboratorul VCU a analizat dosarele medicale ale 177 422 de veterani americani diagnosticaţi cu demenţă între 2009 şi 2019.
Niciunul dintre aceştia nu fusese diagnosticat cu boli hepatice, dar echipa a constatat că peste 10% aveau scoruri ridicate de fibroză 4 (FIB-4), un indice de măsurare a cicatricilor/leziunilor hepatice, ceea ce înseamnă că era foarte probabil ca aceştia să aibă ciroză.
În noul lor studiu, biostatisticianul Scott Silvey, Bajaj şi colegii lor de la VCU au repetat această analiză cu 68 807 fişe medicale ale pacienţilor dintr-o bază de date naţională care nu sunt veterani, pentru a vedea dacă rezultatele lor anterioare reflectă populaţia generală a Statelor Unite.
Spre surprinderea lor, chiar mai mulţi pacienţi cu scoruri FIB-4 ridicate au fost identificaţi în această populaţie – aproape 13%.
„Prevalenţele şi factorii determinanţi ai unui FIB-4 ridicat sunt izbitoare, inclusiv o proporţie mai mare de pacienţi care nu erau albi în grupul FIB-4 ridicat”, explică autorii.
„Deşi nu am studiat factorii specifici din spatele acestor disparităţi, o lipsă de acces la terapie sau îngrijire medicală atât în îngrijirea demenţei, cât şi în îngrijirea comorbidităţii ar putea contribui”, spun ei.
Odată ce ficatul nostru începe să funcţioneze defectuos, acesta stresează alte ţesuturi din corp, inclusiv rinichii, pancreasul, inima, precum şi creierul. Specialiştii recomandă să acordăm prioritate sănătăţii ficatului nostru.
„Această legătură importantă între demenţă şi sănătatea ficatului subliniază importanţa screening-ului pacienţilor pentru contribuţiile potenţial tratabile la declinul cognitiv”, concluzionează cercetătorii americani de la VCU, care şi-au publicat constatările în revista The American Journal of Medicine.
