Expunerea zilnică la substanţe chimice din plastic, încă din primii ani de viaţă, poate avea efecte pe termen lung asupra sănătăţii şi creşte riscul de obezitate, infertilitate, astm şi tulburări de dezvoltare cerebrală, potrivit unei analize realizate de cercetători de la NYU Langone Health, publicată în revista The Lancet Child & Adolescent Health.
Analiza, bazată pe sute de studii care au implicat mii de femei însărcinate şi copii, identifică trei categorii majore de compuşi nocivi: ftalaţii, bisfenolii şi substanţele perfluoroalchilate (PFAS), prezente în ambalaje alimentare, cosmetice şi chiar bonuri fiscale. Acestea eliberează microparticule care pot fi ingerate, declanşând inflamaţii şi dereglări endocrine.
„Rezultatele noastre arată că plasticul joacă un rol în apariţia precoce a multor boli cronice care persistă până la vârsta adultă. Dacă ne dorim să avem copiii sănătoşi şi să aibă o viaţă lungă, trebuie să reducem utilizarea acestor materiale”, a declarat coordonatorul studiului, prof. dr. Leonardo Trasande, pediatru şi expert în sănătate publică la NYU.
Cercetătorii recomandă părinţilor să evite încălzirea alimentelor în recipiente din plastic şi să opteze pentru materiale precum sticla sau oţelul inoxidabil. De asemenea, medicii şi şcolile ar trebui să informeze familiile despre riscuri şi alternative sigure.
Publicarea studiului coincide cu negocierile pentru Tratatul Global privind Plasticul, derulate sub egida ONU, care urmăresc impunerea de limite obligatorii în producţia şi utilizarea plasticului.
