Un studiu realizat de Consiliul European pentru Relaţii Externe privind rezultatele alegerilor pentru Parlamentul European din iunie 2024 arată o creştere a locurilor ocupate de partidele populiste radicale de dreapta.
Partidele populiste radicale de dreapta vor câştiga voturi în mai multe state membre UE, printre care şi România, în detrimentul partidele de centru-stânga şi verzilor, spune o prognoză pentru alegerile europarlamentare realizată de Consiliul European pentru Relaţii Externe (European Council on Foreign Relations - ECFR) şi preluată de Monitorul de Cluj.
Analiza arată că există o mare probabilitate ca populiştii antieuropeni să fie în fruntea sondajelor în nouă state membre (Austria, Belgia, Republica Cehă, Franţa, Ungaria, Italia, Ţările de Jos, Polonia şi Slovacia) şi să ocupe locul al doilea sau al treilea în alte nouă ţări (Bulgaria, Estonia, Finlanda, Germania, Letonia, Portugalia, România, Spania şi Suedia).
Conform studiului citat, aproape jumătate din mandate vor fi ocupate de europarlamentari din afara „marii coaliţii” a celor trei grupuri centriste (PPE, Alianţa Progresistă a Socialiştilor şi Democraţilor şi Renew Europe). În cadrul Parlamentului European, ar putea apărea pentru prima dată o coaliţie de dreapta populistă de creştin-democraţi, conservatori şi europarlamentari de dreapta radicală, mai arată autorii studiului.
Consecinţe asupra politicilor Uniunii Europene
Este de aşteptat, totodată, ca această „întorsătură bruscă la dreapta” să aibă consecinţe semnificative asupra politicilor la nivel european, care vor afecta deciziile de politică externă ale UE, în special în ceea ce priveşte problemele de mediu, unde noua majoritate se va opune acţiunilor ambiţioase ale UE de combatere a schimbărilor climatice.
Partidele de extremă dreapta devin din ce în ce mai dominante în mediile naţionale în multe capitale ale UE. Studiul se bazează pe cele mai recente sondaje de opinie din fiecare stat membru al UE.
„Rezultatele indică faptul că, probabil, Parlamentul European va lua un viraj brusc la dreapta după iunie 2024. În timp ce parlamentul nu este cea mai importantă instituţie a UE când vine vorba de politică externă, modul în care grupurile politice se aliniază după alegeri şi impactul pe care aceste alegeri îl au asupra dezbaterilor naţionale din statele membre, va avea implicaţii semnificative asupra capacităţii Comisiei Europene şi a Consiliului de a face alegeri de politică externă, mai ales în implementarea următoarei etape a Pactului Verde European.
Rezultatele arată că cele două grupuri politice principale din parlament – Partidul Popular European (PPE) şi Alianţa Progresistă a Socialiştilor şi Democraţilor (S&D) – vor continua probabil să piardă locuri (au pierdut locuri la ultimele două alegeri pentru Parlamentul European). Acest lucru reflectă scăderea pe termen lung a sprijinului pentru partidele principale şi sprijinul tot mai mare pentru partidele extremiste şi mai mici din Europa, ceea ce are ca rezultat o fragmentare tot mai mare a sistemelor de partide europene, atât la nivel naţional, cât şi la nivel european”, se arată în analiza citată.
PPE va pierde locuri, dar ar putea rămâne cel mai numeros grup
Grupul PPE este probabil să rămână cel mai mare grup din parlament şi, prin urmare, să menţină cea mai mare putere de stabilire a agendei, inclusiv în ceea ce priveşte alegerea următorului preşedinte al comisiei. Grupul centrist Renew Europe (RE) şi Verzii/Alianţa Liberă Europeană (G/ALE) vor pierde şi ele locuri, scăzând de la 101 la 86 şi, respectiv, de la 71 la 61. Între timp, gruparea de stânga ar trebui să-şi mărească reprezentarea de la 38 la 44 de locuri.
Populiştii de dreapta, al treilea cel mai numeros grup în Parlamentul European
Principalii câştigători în alegeri vor fi dreapta populistă. Principalul câştigător va fi grupul de dreapta radicală Identitate şi Democraţie (ID), care ar putea să câştige 40 de locuri şi, cu aproape 100 de europarlamentari, să devină al treilea grup ca mărime în noul parlament.
De asemenea, anticipăm că grupul Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni (ECR) va câştiga 18 locuri, iar dacă Fidesz din Ungaria decide să se alăture grupării, ECR ar putea depăşi grupurile Renew Europe şi Identitate şi Democraţie şi va deveni al treilea grup ca mărime.
Analiza prevede pierderi semnificative de locuri pentru PPE în Germania, Italia, România şi Irlanda, dar câştiguri semnificative în Spania. Estimările arată că S&D va pierde multe locuri în Germania şi Ţările de Jos şi va câştiga cele mai multe locuri în Polonia. Renew Europe va pierde cele mai multe locuri în Franţa şi Spania şi va obţine cele mai multe câştiguri în Cehia şi Italia.
Autorii studiului estimează că partidul AUR va obţine 14 locuri în Parlamentul European după alegerile din iunie, iar partidul senatoarei Diana Şoşoacă, SOS, va obţine 6 locuri în PE.
