Aproape jumătate dintre români aruncă mâncare gătită, acest comportament menţinându-se la un nivel îngrijorător şi în 2025, în ciuda faptului că obiceiurile de cumpărare a produselor alimentare au rămas constante, comparativ cu datele analizate în 2024, relevă un studiu dat publicităţii marţi.
'Aproximativ 83% dintre respondenţi au declarat că fac cumpărături de câteva ori pe săptămână, iar 38% zilnic sau aproape zilnic, iar risipa alimentară continuă să fie o problemă majoră', arată studiul realizat de Up România, jucător în industria beneficiilor extrasalariale, în parteneriat cu Reveal Marketing Research.
Potrivit cercetării, mâncarea gătită acasă rămâne principala formă de consum, în scădere uşoară faţă de anul trecut, cu cele mai ridicate valori înregistrate în rândul femeilor (7,5 din 10 mese) şi al persoanelor de peste 55 de ani (8,7 din 10 mese).
Tinerii între 18 şi 24 de ani aleg mai des alternative precum comanda la domiciliu (1,8 din 10 mese) sau masa la restaurant (2,1 din 10 mese), ceea ce contribuie indirect la creşterea risipei alimentare, precizează sursa citată.
'România aruncă anual aproximativ 2,5 milioane de tone de alimente, echivalentul a 150 de kilograme pe persoană. Este un fenomen care are consecinţe nu doar economice, ci şi sociale şi de mediu. De aceea, la Up România ne implicăm activ în reducerea risipei alimentare prin programe şi
iniţiative menite să încurajeze un consum responsabil şi sustenabil', a declarat Elena Pap, director Europa Up Group, citată în comunicat.
Conform cercetării, risipa alimentară rămâne o provocare, în ciuda conştientizării.
Majoritatea românilor declară că se confruntă săptămânal cu o risipă de bani, din cauza alimentelor pe care le aruncă. Dacă 66% dintre respondenţi au declarat că aruncă alimente în valoare de sub 50 de lei, 3% dintre cei care au participat la sondaj depăşesc pragul de 200 lei. Tinerii continuă să raporteze pierderi mai mari, în timp ce persoanele peste 55 de ani demonstrează o gestionare mai eficientă a alimentelor şi o conştientizare mai clară a impactului financiar, se mai arată în comunicat.
Autorii studiului precizează că mâncarea gătită rămâne principalul tip de aliment care ajunge la coşul de gunoi (46%), urmată de pâine şi produse de panificaţie (39%), fructe (28%) şi legume (27%). Tinerii între 18 şi 34 de ani sunt responsabili pentru cele mai mari niveluri de risipă, în contrast cu vârstnicii, care aruncă semnificativ mai puţin.
'Printre cele mai frecvente cauze identificate pentru risipa alimentară se numără cumpărăturile în exces (43%) şi prepararea unor cantităţi prea mari de mâncare (39%), obiceiuri întâlnite mai ales în rândul adulţilor între 25 şi 44 de ani. Alte motive includ refuzul de a consuma mâncarea reîncălzită şi lipsa educaţiei privind planificarea şi conservarea alimentelor - aspecte care contribuie la perpetuarea fenomenului de risipă alimentară', precizează cercetarea.
Atitudinile românilor arată o conştientizare în creştere, dar şi diferenţe generaţionale, mai arată cercetarea.
'Românii încep să conştientizeze din ce în ce mai mult amploarea risipei alimentare, 64% dintre respondenţi considerând-o o problemă gravă - în special femeile şi persoanele cu vârste între 35 şi 44 de ani. Sentimentul dominant este vinovăţia, resimţit mai intens de femei (63%) şi de adulţii între 45-55 de ani (59%)', conform analizei.
Atunci când vine vorba de măsuri concrete, femeile se declară mai implicate decât bărbaţii în combaterea risipei alimentare. Persoanele de peste 55 de ani se remarcă prin comportamente mai sustenabile: aruncă cel mai puţin, au pierderi financiare reduse (84% estimează pierderi sub 50 de lei pe săptămână) şi respectă în continuare reguli învăţate din familie, precum 'să nu arunci mâncarea'.
Studiul mai arată că majoritatea respondenţilor aplică deja obiceiuri menite să reducă risipa: depozitarea corectă şi congelarea alimentelor (82%), planificarea cumpărăturilor (78%) şi estimarea corectă a porţiilor (76%). Aceste practici sunt mai frecvent adoptate de femei şi de persoanele între 35-44 de ani, în timp ce deschiderea faţă de astfel de soluţii este mai redusă în rândul tinerilor între 25 şi 34 de ani.
'Rezultatele studiului din acest an confirmă că românii, în special persoanele mai în vârstă şi femeile, manifestă un interes crescut faţă de reducerea risipei alimentare. Deşi comportamentele tinerilor arată încă o predispoziţie mai mare spre risipă, presiunea socială şi accesul la informaţii pot contribui la adoptarea unor obiceiuri mai responsabile', a menţionat Marius Luican, director general al Reveal Marketing Research.
Totodată, pentru 46% dintre români, regula 'să nu arunci mâncarea' era impusă încă din copilărie - mai ales în cazul celor peste 45 de ani. În schimb, generaţiile mai tinere au fost mai puţin expuse acestor norme tradiţionale. Expresii precum 'gândeşte-te la copiii flămânzi' sunt amintite de 69% dintre respondenţi, în special de femei şi de cei cu vârste între 35 şi 55 de ani, ceea ce indică o influenţă clară a normelor culturale asupra percepţiei risipei.
Mai mult de jumătate dintre respondenţi (53%) recunosc că tradiţiile şi valorile familiei în care au crescut le influenţează comportamentul alimentar. Acest procent ajunge la 65% în rândul celor peste 55 de ani, indicând o legătură puternică între educaţia tradiţională şi grija faţă de resurse. La polul opus, tinerii sub 35 de ani se declară mai puţin influenţaţi de aceste valori - doar 43% în segmentul 25-34 ani şi 40% în rândul celor de 18-24 ani.
Comportamentul alimentar al Generaţiei Z (18-24 ani) indică un nivel ridicat de risipă - aceştia aruncă cel mai frecvent mâncare gătită şi raportează pierderi financiare săptămânale mai mari.
În acelaşi timp, tinerii sub 35 de ani preferă într-o măsură mai mare comanda de mâncare la domiciliu sau mesele în oraş. De altfel, reprezentanţii Generaţiei Z (18-24 ani) iau, în medie, 2 din 10 mese la restaurant. Totodată, deschiderea lor faţă de adoptarea unor metode preventive de reducere a pierderilor alimentare este mai scăzută, comparativ cu persoanele între 35 şi 44 de ani, care se remarcă printr-o implicare crescută în combaterea risipei.
Studiul a fost realizat online în rândul persoanelor cu vârste cuprinse între 18 - 56+ ani, din mediul urban, pe un eşantion de 1.017 respondenţi. Eroarea maximă de eşantionare este +/-3,1% la un nivel de încredere de 95%, iar perioada de colectare a datelor a fost 15-24 martie 2025.
Reveal Marketing Research este o companie de cercetare de piaţă full-service, specializată în marketing research, studii sociologice, customer insight, business strategy, market development.
