Aici fiecare secundă înseamnă o luptă pentru viaţă, pentru vindecare, pentru bine, dar poate şi una pierdută, atunci când boala e mai puternică. Eroii sunt zi de zi medicii şi asistenţii care oferă pacienţilor toată ştiinţa şi empatia lor.
Este inima medicinii româneşti şi locul unde s-au format generaţii întregi de specialişti. Spitalul Universitar de Urgenţă a împlinit 45 de ani. De ziua lui, medicii care lucrează aici ,mulţi de o viaţă au vorbit, încă o dată, cu emoţie despre locul care le-a fost şi le e casă şi care i-a definit ca oameni şi ca profesionişti.
Peste 30 de secţii. 1000 de paturi. Mii de pacienţi care i-au trecut pragul cu speranţă. Generaţii întregi de medici şi asistenţi formaţi aici. De 45 de ani pulsul vieţii bate la Spitalul Universitar din Bucureşti neîntrerupt. Se spune că dincolo de zidurile unui spital, timpul se scurge altfel. Spitalul e viu, secundă de secundă. E de gardă şi în gardă permanent pentru salvarea de vieţi.
Este unul dintre spitalele în care ajung cele mai complicate cazuri, din Bucureşti, dar şi din toată ţara. Ajutaţi de tehnici moderne, medici foarte bine pregătiţi lucrează în echipă, pentru a găsi cele mai bine soluţii de tratament pentru ei. Pentru o parte a personalului care lucrează aici, acesta este singurul loc de muncă pe care l-au avut vreodată.
Doamna Mariana Stănică lucrează aici încă de la inaugurarea spitalului. De 45 de ani, Universitarul îi e casă. În curând se va pensiona. Nu regretă nicio clipă că a rămas în ţară, să-şi ajute semenii de aici. Munca şi clipele de bucurie se împletesc aici, mai ales când sunt marcaţi ceri 45 de ani în acest spital.
Profesorul Leonida Gherasim are 94 de ani. Este aici încă de când spitalul şi-a deschis porţile pentru prima dată. I-au trecut prin mâini şi prin suflet mii de pacienţi. Neobosit de atâţia ani deloc uşori, şi astăzi îşi pune toată pasiunea şi dragostea în slujba binelui pacienţilor săi.
Spitalul s-a confruntat şi a înfruntat însă şi mari provocări, precum cele din anii pandemiei. Aici însă toţi pacienţii au avut acces la tratamentele şi îngrijirea de care au avut nevoie, fără excepţie. Moartea însă, a pândit şi aici, spre suferinţa tuturor. Viaţa însă triumfă. În maternitatea Spitalului Universitar medicii pricepuţi au..născut generaţii întregi de copii, scriind frumos noi destine.
