Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat joi că noua ţintă de cheltuieli militare asupra căreia liderii alianţei vor conveni la sfârşitul lunii iunie, la summitul de la Haga, va fi stabilit în funcţie de capacităţile militare de care are nevoie organizaţia transatlantică, informează EFE şi Agerpres.
Potrivit lui Rutte, citat de Reuters, obiectivul vizat este o mai bună echilibrare a contribuţiilor la apărare între Europa, Canada şi Statele Unite.
''Ceea ce vom decide la Haga, ce vom cheltui pentru apărare în viitor, noul plan de investiţii în apărare, se bazează pe ceea ce avem nevoie în materie de capabilităţi tehnice'', a declarat el la sosirea sa la reuniunea miniştrilor apărării NATO care se desfăşoară joi la Bruxelles.
În acest sens, el a subliniat importanţa faptului ca miniştrii aliaţi să ajungă joi la un acord asupra noilor obiective privind capacităţile militare ale Alianţei, care acoperă întregul spectru al descurajării şi apărării până în 2032.
''Pornind de aici, vom analiza lacunele pe care le avem, nu doar pentru a ne putea apăra astăzi, ci şi peste trei, cinci, şapte ani, iar toate aceste investiţii trebuie finanţate, iar asta vom face la Haga'', a explicat el.
Astfel, Rutte a subliniat că acesta este un proces în două faze, referindu-se mai întâi la stabilirea obiectivelor privind capacităţile şi apoi la obiectivul de cheltuieli pentru apărare.
El a insistat că, prin acordul de joi referitor la obiectivele privind capacităţile, membrii alianţei vor decide de ceea ce are nevoie NATO pentru a se putea ''apăra atunci când este atacată şi, fiind capabilă să se apere, să nu fie atacată''.
El a indicat că noile obiective privind capacităţile vor implica ''investiţii suplimentare considerabile'' şi, prin urmare, Rutte şi-a exprimat convingerea că la Haga se va conveni asupra unei ''ţinte de investiţii militare mult mai mare pentru toate ţările NATO''.
''Pentru că trebuie să investim în sistemele noastre de apărare aeriană, în rachetele noastre cu rază lungă de acţiune, în manevrele noastre de antrenament la sol şi în sistemele noastre de comandă şi control. Toate acestea trebuie să se întâmple, iar asta înseamnă investiţii majore'', a insistat Rutte, referindu-se la unele dintre obiectivele privind capacitatea militară.
El a mai spus că angajamentul guvernului SUA faţă de NATO este ''de necontestat''.
Secretarul general al Alianţei, Mark Rutte, a propus ca aliaţii să investească 5% din PIB în apărare până în 2032. Din aceşti 5%, 3,5% ar urma să fie destinaţi exclusiv cheltuielilor militare, în timp ce restul de 1,5% ar urma să fie investit în chestiuni legate de apărare, cum ar fi protecţia infrastructurii şi apărarea cibernetică.
De altfel, Rutte a semnalat că, după reuniunea de joi, va face publică propunerea sa privind noua ţintă de cheltuieli pentru apărare, odată ce aliaţii vor fi convenit asupra obiectivelor privind capacităţile.
La rândul său, ministrul apărării german, Boris Pistorius, a declarat înaintea reuniunii de la Bruxelles că armata germană va avea nevoie de între 50.000 şi până la 60.000 de militari activi suplimentari pentru a îndeplini ţintele NATO, transmite Reuters.
Pistorius a adăugat că, la summitul NATO de la Haga, Alianţa va trebui să menţioneze fără echivoc în declaraţia sa finală că Rusia este cea mai mare ameninţare la adresa organizaţiei.
Ministrul apărării suedez, Pal Jonson, le-a declarat reporterilor înaintea reuniunii că Suedia ar dori ca NATO să atingă o rată a cheltuielilor pentru apărare de 5% până în 2030.
În fine, ministrul apărării leton, Andris Spruds, a apreciat că, pentru a îndeplini noile obiective NATO, alocarea a 5% din PIB este absolut crucială.
