Sebastian Ghiţă a fost trimis în judecată de procurorii DNA în dosarul „Taxă pentru obţinerea de contracte IT”. Fostul
deputat este acuzat de 5 infracţiuni de trafic de influenţă, dar şi de instigare la fals în insrisuri sub semnătură privată. În
vizorul procurorilor DNA a intrat şi directorul ANPC, care este suspect de luare de mită şi corupţie.
După 5 ani în care procurorii DNA au strâns probe pentru a-l acuza pe Sebastian Ghiţă de trafic de influenţă şi fals în
înscrisuri, dosarul „Taxă pentru obţinerea de contracte IT” junge în sfârşit pe masa judecătorilor. Sebastian Ghiţă, care este fugit din România încă din anul 2016, ar fi încercat să păcălească mai multe companii IT, promiţând contracte importante cu statul prin intermediul său, susţine DNA!
Comisioanele încasate de Ghiţă ar fi fost sub forma unor contracte fictive încheiate între firmele controlate de el şi
companiile IT care primeau contractele de la stat. Vorbim aşadar despre 29 de milioane de lei care ar fi intrat în
conturile a două firme controlate de Sebastian Ghiţă. Fostul deputat le promitea patronilor companiilor IT că va interveni
la prim-ministru şi la alţi miniştri pentru a-i ajuta.
Contractele nu vizau doar domeniul sănătăţii, ci şi cadastrul, mediul sau implementarea unor sisteme informatice la anumite Consilii Judeţene. Ghiţă este acuzat de 5 infracţiuni de trafic de influenţă şi de instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată. Tocmai faptul că este fugit în Serbia i-ar fi împiedicat pe procurori să îl trimită în judecată mai devreme.
În vizorul DNA a intrat şi Autoritatatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului. Procurorii au descins în biroul
directorului Paul Anghel şi al unui şef de serviciu despre care se crede că, încă din 2018, ar fi comis mai multe fapte de
coruţie şi ar fi luat mită.
Potrvit anchetatorilor, ANPC ar fi efectuat mai multe controale la mari retaileri, în special în segmentul alimentar,
însă aceste controale nu ar fi fost unele corecte. În prezent, procurorii DNA strâng probe, iar cercetările la momentul
actual vizează fapte, nu persoane.
