Multe şcoli din Europa au introdus interdicţii sau restricţii privind utilizarea telefoanelor mobile, pe fondul îngrijorărilor legate de impactul acestora asupra sănătăţii mintale a tinerilor. Deşi la nivelul Uniunii Europene (UE) nu există norme pentru a aborda această problemă, în iulie, şefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a tras un semnal de alarmă şi a promis luarea unor măsuri, relatează platforma media European Newsroom, scrie Agerpres.
Tehnologia digitală devine o forţă omniprezentă în viaţa tinerilor, iar ţările europene îşi exprimă din ce în ce mai intens îngrijorarea cu privire la utilizarea excesivă a telefoanelor mobile, a reţelelor de socializare şi a altor forme de comunicare digitală - unele dintre acestea luând măsuri în vederea interzicerii sau restricţionării telefoanelor mobile în şcoli.
Studii recente au evidenţiat legături alarmante între timpul excesiv petrecut în faţa ecranelor şi impactul negativ asupra sănătăţii mintale şi performanţelor şcolare ale copiilor şi tinerilor. Spre exemplu, un studiu al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) a recomandat utilizarea limitată şi responsabilă a telefoanelor mobile în şcoli.
În iulie, la realegerea sa în funcţia de preşedinte al Comisiei Europene, pentru un al doilea mandat, Ursula von der Leyen s-a angajat să abordeze dependenţa de reţelele de socializare şi hărţuirea cibernetică, făcând referire la îngrijorările tot mai răspândite cu privire la impactul negativ asupra sănătăţii mintale şi stării de bine.
"Vedem din ce în ce mai multe rapoarte referitoare la ceea ce unii numesc o criză a sănătăţii mintale", a declarat von der Leyen. "Vom organiza prima anchetă la nivel european privind impactul social media asupra stării de bine a tinerilor. Le datorăm acest lucru", a adăugat oficialul.
În ceea ce priveşte hărţuirea cibernetică, von der Leyen a spus: "Mă doare sufletul când citesc despre tineri care îşi fac rău sau chiar îşi iau viaţa din cauza abuzurilor online". Ea a promis să "abordeze flagelul hărţuirii cibernetice" şi să "ia măsuri împotriva designului care creează dependenţă de pe anumite platforme".
Deşi UE a devenit din ce în ce mai conştientă de efectele negative ale utilizării reţelelor sociale şi a telefoanelor mobile în rândul tinerilor, nu există norme la nivelul UE care să abordeze aceste probleme în toate cele 27 de state membre ale blocului comunitar. Normele variază, în schimb, de la o ţară la alta.
Unele state europene iau în considerare, sau au introdus deja, interdicţii referitoare la prezenţa telefoanelor mobile în şcoli sau restricţii privind utilizarea lor în timpul orelor de curs. Printre aceste state se numără Belgia, Franţa, Ţările de Jos, Italia, Spania şi Grecia.
Alte ţări, precum Slovenia, Croaţia şi Bosnia şi Herţegovina, ţară candidată la aderarea la UE, analizează opţiunile pentru a răspunde îngrijorărilor, însă nu au introdus deocamdată interdicţii la nivel naţional. Însă şcolile iau problema în propriile mâini.
