Rusia stabileşte condiţii punitive la negocierile de pace cu Ucraina, refuzând orice concesii. Vrea să-i fie cedate noi teritorii ucrainene, rusa să devină limbă oficială, iar armata Kievului să fie redusă numeric
Rusia a spus Ucrainei la negocierile de pace de luni că va fi de acord să pună capăt războiului numai dacă, printre altele, Kievul renunţă la noi mari porţiuni de teritoriu şi acceptă limitarea numerică a armatei sale, potrivit memorandumului publicat de presa rusă, informează Reuters.
Memorandumul rus, care a fost publicat de agenţia de ştiri Interfax, stipulează că o soluţionare a războiului ar necesita recunoaşterea internaţională a Crimeei - peninsulă ucraineană anexată de Rusia unilateral în 2014 - şi a altor patru regiuni din Ucraina pe care Moscova le-a revendicat ca teritoriu propriu, dar pe care nu le controlează în totalitate. Ucraina trebuie să îşi retragă forţele din toate aceste regiuni, solicită Moscova.
Memorandumul reafirmă cererea Moscovei ca Ucraina să devină o ţară neutră - excluzând aderarea la NATO - şi vrea ca aceasta să protejeze drepturile vorbitorilor de limbă rusă, să facă din rusă o limbă oficială şi să adopte o interdicţie legală în ceea ce priveşte „glorificarea nazismului”. Ucraina respinge acuzaţia de nazism ca fiind absurdă şi neagă discriminarea vorbitorilor de limbă rusă, scrie News.ro.
CONDIŢII DRASTICE PENTRU UN ARMISTIŢIU
Rusia şi-a oficializat, de asemenea, condiţiile pentru orice încetare a focului în vederea unui acord de pace, prezentând două opţiuni care au părut a fi amândouă neviabile pentru Ucraina.
Prima opţiune, conform textului, este ca Ucraina să înceapă o retragere militară completă din regiunile Luhansk, Doneţk, Zaporojie şi Herson. Dintre acestea, Rusia o controlează pe deplin doar pe prima, dar deţine doar aproximativ 70% din restul.
Opţiunea a doua este un pachet care ar presupune ca Ucraina să înceteze redesfăşurările militare şi să accepte oprirea furnizării de ajutor militar, comunicaţii prin satelit şi informaţii din străinătate. Kievul ar trebui, de asemenea, să ridice legea marţială şi să organizeze alegeri prezidenţiale şi parlamentare în termen de 100 de zile.
Şeful delegaţiei ruse la negocierile de la Istanbul, Vladimir Medinski, a declarat că Moscova a sugerat, de asemenea, o „încetare a focului specifică de două până la trei zile în anumite secţiuni ale frontului”, astfel încât trupurile soldaţilor morţi să poată fi colectate.
Termenii, prezentaţi oficial în cadrul negocierilor de la Istanbul, au evidenţiat refuzul Moscovei de a face compromisuri cu privire la obiectivele sale într-un război de lungă durată, în ciuda apelurilor preşedintelui american Donald Trump de a pune capăt „băii de sânge” din Ucraina.
Ucraina a respins în mod repetat condiţiile Rusiei, considerându-le echivalente cu capitularea.
Ministrul ucrainean al apărării, Rustem Umerov, care a condus delegaţia ţării sale, a declarat că Kievul - care şi-a elaborat propria foaie de parcurs pentru pace - va examina documentul rusesc, pe care nu l-a comentat imediat.
RUSIA E DE ACORD SĂ REPATRIEZE DOAR 10 DIN CEI 400 DE COPII UCRAINENI PE CARE I-A DEPORTAT
Delegaţiile părţilor beligerante s-au întâlnit luni la Istanbul doar o oră, pentru a doua rundă de negocieri din martie 2022. Acestea au convenit să schimbe mai mulţi prizonieri de război - concentrându-se asupra celor mai tineri şi mai grav răniţi - şi să înapoieze trupurile a 12.000 de soldaţi morţi.
Zelenski a anunţat că Ucraina a prezentat Rusiei o listă cu 400 de copii despre care spune că au fost răpiţi, însă delegaţia rusă a fost de acord să lucreze la întoarcerea a doar 10 dintre aceştia. Rusia susţine că copiii au fost mutaţi din zone de război pentru a-i proteja.
Ucraina a propus, de asemenea, organizarea de noi discuţii înainte de sfârşitul lunii iunie, dar consideră că numai o întâlnire între Zelenski şi Putin poate rezolva numeroasele probleme în litigiu, a declarat Umerov.
La rândul său, preşedintele turc Tayyip Erdogan a spus că a fost o reuniune excelentă şi a declarat că speră să îi aducă împreună pe Vladimir Putin şi pe Volodimir Zelenski la o întâlnire în Turcia cu Trump.
