Veniturile românilor sunt în continuă accelerare. Cu un avans mediu într-un ritm de trei ori mai mare faţă de rata inflaţiei, aceştia reuşesc să economisească şi să investească în hobby-uri, cu predilecţie în călătorii. Numai în primele şase luni ale anului, aeroporturile din România au înregistrat un număr al pasagerilor cu 10,5% mai mult decât în 2019, an considerat ca având un nivel record pre-pandemie.
Majorarea veniturilor a permis românilor să economisească, să acceseze credite, dar şi să călătorească, în vacanţe, sau la evenimentele majore, precum Euro 2024, lucru reliefat de avansul substanţial al traficului pe aeroporturile din ţară noastră. Doar în primele şase luni ale acestui an au înregistrat 11,8 milioane de pasageri, ceea ce reprezintă un avans de 5% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit datelor Asociaţiei Aeroporturilor din România.
„Numărul pasagerilor înregistraţi pe aeroporturile din Româniaîn primul semestru al acestui an este cu 10,5% mai mare decâtcifra înregistrată în aceeaşi perioadă a anului 2019 şi cu aproape5% mai mare decât totalul înregistrat în primul semestru al anului trecut “, se arată pe site-ul Asociaţiei Aeroporturilor din România.
Aeroporturile locale reuşesc astfel să menţină trendul de creştere în contextul în care companiile aeriene mizează pe tot mai multe rute înspre şi dinspre România. Cel mai tranzitat aeroport a fost Otopeni, care a înregistrat 7,3 milioane de pasageri în primele şase luni ale acestui an, cu 1 milion de persoane în plus faţă de aceeaşi perioadă a anuluitrecut.Pe locurile următoare ale podiumului se clasează Cluj, cu 1.448.754 de pasageri, şi Iaşi, cu 1.057.034 pasageri.
De asemenea, în prima jumătate a anului 2024 au fost înregistrate 112.916 mişcări de aeronave (aterizări şi decolări) şi au fost transportate 27.292 tone de marfă.
În numai o lună, peste 3.000 de pasageri au zburat înspre sau dinspre Statele Unite ale Americii
Creşterea traficului aerian este reflectată şi de rezultatele anunţate de compania HiSky. În prima jumătate a acestui an, compania a transportat 767.000 de pasageri pe rutele regulate sau charter, în creştere cu 42% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Cele mai accesate zboruri, cu plecare de pe aeroportul Otopeni, au fost pe cele două rute interne, Bucureşti – Cluj Napoca, cu circa 50.000 de pasageri şi Bucureşti – Timişoara, cu circa 44.000 de pasageri.
Mai mult, de la începutul lunii iunie, HiSky a reluat legăturile aeriene de curse directe către New York. Şi în numai o lună, compania a transportat înspre sau dinspre Statele Unite ale Americii peste 3.000 de pasageri. În plus, HiSky este singurul operator care are zboruri de lung courier de pe un aeroport din România şi care efectuează şi curse charter pentru agenţiile de turism. De la începutul acestui an, peste 10.000 de pasageri au călătorit către Zanzibar şi Maldive.
”Avem valori de trafic impresionante pe rutele interne, aşa cum am şi prevăzut că se va întâmpla, atunci când am lansat aceste curse, şi, în plus, un număr mare de pasageri care aleg să exploreze dincolo de Europa. Ne bucurăm că facilităţile pe care le-am creat – un program stabil şi accesibil pentru legătura între principalele oraşe şi Bucureşti, zboruri cu conexiune şi călătorii fără escală, pe distanţe lungi – au contribuit nu doar la dezvoltarea companiei, ci a întregii pieţe de transport aerian”, spune Iulian Scorpan, CEO HiSky.
Ţara noastră este în topul european în ceea ce priveşte creşterea economică şi a ajuns la un nivel record al produsului intern brut (PIB). Valoarea PIB este astfel de aproape 250 de ori mai mare decât în urmă cu un deceniu.
Acest avans al economiei s-a reflectat şi în creşterea nivelului de trai al românilor. Astfel, România a ajuns în 2023 la un nivel al PIB/capita exprimat în paritatea puterii de cumpărare de 78% din media UE, faţă de 55% cât avea acum 10 ani. Această creştere ne plasează pe prima poziţie în ierarhia europeană din punctul de vedere al vitezei cu care România a avansat, şi a permis ţării noastre să depăşească, în premieră, Ungaria, în ceea ce priveşte nivelul de trai al populaţiei.
