România s-a alăturat unui grup format din alte 15 state membre ale Uniunii Europene într-un demers comun prin care solicită creşterea fondurilor destinate agriculturii şi politicii de coeziune în viitorul buget european pentru perioada 2028-2034. Iniţiativa a fost anunţată de preşedintele Nicuşor Dan, care a precizat că Bucureştiul a avut un rol activ în lansarea declaraţiei comune semnate de statele din grupul „Prietenii Coeziunii”.
Documentul vine într-un moment în care la nivel european se discută tot mai intens despre reaşezarea priorităţilor bugetare ale Uniunii, în special în contextul creşterii cheltuielilor pentru apărare şi securitate. Statele semnatare avertizează însă că noile obiective strategice nu trebuie să afecteze finanţările considerate esenţiale pentru dezvoltarea regiunilor şi susţinerea agriculturii europene.
Potrivit mesajului transmis de şeful statului, România cere ca politica de coeziune şi politica agricolă comună să rămână piloni centrali ai viitorului buget european, iar alocările pentru aceste domenii să fie chiar majorate.
„Solicităm ca alocările pentru aceste politici în viitorul buget să fie mai mari”, a transmis Nicuşor Dan.
În afară de România, documentul este susţinut de Bulgaria, Cehia, Croaţia, Estonia, Grecia, Italia, Lituania, Letonia, Malta, Polonia, Portugalia, Slovenia, Slovacia, Spania şi Ungaria. Toate aceste state fac parte din grupul „Prietenii Coeziunii”, alianţă informală care militează pentru menţinerea unor fonduri consistente destinate reducerii decalajelor economice dintre regiunile Uniunii Europene.
Pentru România, politica de coeziune şi subvenţiile agricole reprezintă unele dintre cele mai importante surse de finanţare europeană. Banii proveniţi din aceste programe sunt utilizaţi pentru proiecte de infrastructură, dezvoltare regională, modernizarea agriculturii şi sprijinirea comunităţilor locale.
Demersul comun al celor 16 state apare în contextul în care Comisia Europeană pregăteşte viitorul cadru financiar multianual al Uniunii, iar negocierile privind împărţirea fondurilor europene se anunţă dificile. Mai multe state din estul şi sudul Europei se tem că accentul pus pe apărare, competitivitate şi industrie ar putea duce la diminuarea fondurilor tradiţionale pentru agricultură şi dezvoltare regională.
Preşedintele Nicuşor Dan a subliniat că fondurile europene rămân esenţiale pentru dezvoltarea României şi pentru reducerea diferenţelor economice dintre statele membre ale Uniunii.
