Ministrul interimar al Muncii, Dragoş Pîslaru, avertizează că România riscă o retrogradare la categoria „junk” dacă nu adoptă legea salarizării. El susţine că proiectul trebuie să ofere predictibilitate financiară şi să evite promisiunile fără acoperire bugetară. Pîslaru spune că sumele prevăzute pentru educaţie şi sănătate reprezintă limita pe care statul o poate susţine în prezent.
Dragoş Pîslaru a explicat, la Digi24, că adoptarea legii salarizării nu este importantă doar pentru îndeplinirea unui jalon din PNRR, în valoare de 770 de milioane de euro. Ministrul interimar susţine că reforma este urmărită şi de investitorii internaţionali şi de agenţiile de rating, în contextul eforturilor de consolidare fiscală.
„Înţelegerea mea este că două dintre partide sunt de acord să susţină proiectul legii salarizării. Au înţeles responsabilitatea politică a momentului, care nu ţine doar de jalonul din PNRR de 770 de milioane de euro (...)”, a spus Pîslaru.
El a avertizat că lipsa unei reguli clare privind salarizarea ar putea favoriza, în perspectiva anului electoral 2028, măsuri populiste care să nu aibă acoperire financiară.
Pîslaru: „Sărirea peste 12 miliarde de lei” ar fi mai gravă
Ministrul interimar susţine că proiectul trebuie să păstreze un echilibru între aşteptările angajaţilor şi posibilităţile reale ale bugetului.
„Dacă în acest moment intrăm din nou într-o zonă populistă, în care promiţi bani pe care nu îi ai la buget şi practic deviezi de la angajamentele pe care România le are - să ajungă înapoi la un deficit de 3%, la a putea avea disciplină minimală în finanţele publice - deci, o promisiune de genul ăsta şi sărirea peste 12 miliarde de lei cu siguranţă este mai rea decât orice fel de penalitate”, a continuat el.
Potrivit lui Pîslaru, impactul bugetar al proiectului este estimat mai degrabă la 8 miliarde de lei, decât la 12 miliarde.
Educaţia şi sănătatea, la limita bugetului
Ministrul interimar a transmis un mesaj direct angajaţilor din educaţie şi sănătate, susţinând că majorările prevăzute în actuala variantă a proiectului reprezintă maximumul posibil în acest moment.
„Ce am încercat să fac în relaţia cu Comisia Europeană şi cu Ministerul de Finanţe este să explorez orice modalitate prin care am putea eşalona, etapiza, creşte bugetele, mai ales pentru educaţie şi sănătate (...) Şi vă spun - şi e bine să audă toţi profesorii, toate cadrele medicale, că această valoare pe care o avem, de aproape jumătate, de aproape 6 miliarde de lei în bugetul pe care îl avem acuma, numai pentru cele două familii ocupaţionale, educaţie şi sănătate, este maximul pe care România şi-l permite în acest moment”, a continuat el.
Pîslaru a criticat şi eventualele promisiuni politice privind creşteri salariale suplimentare.
„Orice fel de promisiune pe care sindicatele o fac, anumite partide o fac sindicatelor, că lasă, venim noi şi vă dăm mai mult, este vânare de vânt, este o ipocrizie”, a adăugat Pîslaru.
