În România, cărţile de identitate nu pot fi eliberate fără un domiciliu stabilit în ţară, iar aceasta devine o problemă pentru mulţi români din diaspora. Deşi Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) a decis că statul român trebuie să permită eliberarea unor astfel de acte, Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor susţine că nu există un cadru legal pentru implementarea acestora, aşteptând implementarea cărţilor de identitate electronice cu cip, aflate în fază de testare.
Această decizie a fost luată în urma procesului iniţiat de avocatul Corneliu-Liviu Popescu, care a solicitat un act de identitate cu menţiunea „Fără domiciliu în România”. În urma procesului, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis ca autorităţile române să elibereze acest tip de document. Cu toate acestea, obţinerea unui astfel de act fără un proces judiciar nu este posibilă în prezent.
Florin Pîcă, un român stabilit în Germania, a povestit dificultăţile cu care se confruntă românii din afacerea ţării, explicând că, de multe ori, sunt nevoiţi să ceară ajutorul prietenilor sau rudelor pentru a dovedi domiciliul în România. Acesta consideră că statul român impune o „cvasi-ilegalitate” pentru a intra în legalitate.
Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor a răspuns că pentru a aplica hotărârea CJUE, va fi necesar ca noile cărţi de identitate electronice să fie emise, un proces care se află în fază de testare. În acest context, soluţia pentru cei care vor să obţină acte de identitate fără domiciliu rămâne acţiunea în instanţă. Asociaţia APADOR-CH sugerează că hotărârea CJUE se aplică nu doar în cazul celor care au intentat procesul, ci şi în alte cazuri similare.
În plus, parlamentarii USR au propus o modificare a legislaţiei, care ar permite românilor din diaspora să obţină cărţi de identitate menţionând ţara de domiciliu, oferind astfel o posibilitate legală de rezolvare a acestei probleme.
