Guvernul de la Bucureşti se pregăteşte să declare în mod oficial proiectul de interconectare a sistemelor naţionale vecine de transport al gazelor naturale din România şi Serbia ca fiind de importanţă naţională, statut juridic care asigură proceduri simplificate şi accelerate de eliberare a avizelor şi autorizaţiilor legale necesare demarării lucrărilor de construire, plus exceptarea de la anumite obligaţii, sarcini şi interdicţii prevăzute de legislaţia urbanistică, de mediu, silvică, agricolă şi a accesului la terenuri, scrie Profit.ro.
În consecinţă, Ministerul Energiei va fi autoritate competentă responsabilă de facilitarea şi coordonarea procedurii de autorizare pentru proiect.
Luna trecută, cele două state au încheiat la Porţile de Fier un memorandum de înţelegere privind proiectul, documentul fiind semnat de ministra Mineritului şi Energiei din Guvernul Republicii Serbia, Dubravka Djedovic Handanovic, şi de ministrul român al Energiei, Sebastian Burduja.
Interconectorul dorit va asigura joncţiunea dintre conducta BRUA şi nodul tehnologic Mokrin din Serbia. Proiectul constă în construirea unei conducte noi de interconectare, pe direcţia Recaş–Mokrin, în lungime de circa 97 kilometri, din care aproximativ 87 kilometri pe teritoriul României, precum şi a unei staţii de măsurare a gazelor în punctul de interconectare, la Comloşu Mare, în judeţul Timiş.
Valoarea totală a investiţiei româneşti, care va fi implementată de către Transgaz, este estimată la 86,8 milioane euro. Operatorul naţional de transport al gazelor naturale va finanţa proiectul din surse proprii şi credite bancare.
″Dependentă de o singură sursă de gaze naturale, Republica Serbia poate resimţi efectele unei potenţiale situaţii de criză ca urmare a unei posibile sistări a gazelor naturale din partea statelor furnizoare. O astfel de situaţie ar genera trecerea la combustibili fosili (cărbuni, păcură, lemne etc), utilizarea acestora determinând creşterea emisiilor de gaze cu efect de seră, cu efect poluant semnificativ inclusiv asupra zonei transfrontaliere″, scrie în document.
Potrivit sursei citate, dezvoltarea acestui culoar de transport are în vedere şi asigurarea îmbunătăţirii alimentării cu gaze a regiunii de vest a României, întrucât din conducta de interconectare se va putea livra în sistemul naţional de transport (SNT), în anumite condiţii, o cantitate de gaze naturale necesară pentru îmbunătăţirea şi flexibilizarea aprovizionării cu gaze a zonei de vest a României.
″Prin evaluările actuale ale posibilităţilor de coordonare în implementare ale proiectului, în corelare cu accesul la resursele offshore din Marea Neagră, se estimează ca termen de punere în funcţiune a obiectivului de investiţie anul 2028″, se mai menţionează în document.
În decembrie anul trecut, a fost pus în funcţiune interconectorul gazier de 170 de kilometri Novi Iskar-Nis, care leagă conductele magistrale din Serbia cu cele din Bulgaria şi care a deschis accesul sârbilor la importuri din Azerbaidjan şi din Grecia, creând o primă ″breşă″ în dependenţa vecinilor sud-vestici de achiziţiile de la gigantul rus de stat Gazprom.
Uniunea Europeană a sprijinit proiectul cu granturi de aproape 50 milioane euro şi împrumuturi de 25 milioane euro
