Pieţele europene de gaze şi energie electrică s-au stabilizat în trimestrul II 2024 faţă de aceeaşi perioadă din 2023. Rapoartele UE arată totodată că sursele regenerabile au ajuns la niveluri record, cu o pondere de 52% în producţia de energie electrică.
Pe partea de gaze, piaţa s-a adaptat provocărilor determinate de invadarea Ucrainei de către Rusia, arată Hotnews.ro.
Importurile de gaze din UE au scăzut în continuare, iar gradul de umplere a depozitelor de gaze a continuat să crească.
Preţurile de vânzare cu amănuntul la gaze au revenit la niveluri din 2021, dinainte de izbucnirea crizei energetice. În ceea ce priveşte preţurile cu ridicata, nivelul acestora arată condiţii competitive de aprovizionare.
România a întrecut Olanda
Consumul de gaz în UE a fost de 61 de miliarde de metri cubi, o scădere de 6% faţă de an şi 45% trimestrial, ceea ce indică o scădere continuă a consumului de gaz din UE. Producţia internă de gaze din UE a fost de 7,7 miliarde de metri cubi, ceea ce înseamnă o scădere de 8% faţă de trimestru şi cu 18% faţă de anul precedent.
România a devenit, pentru prima dată, cel mai mare producător de gaze din UE, urmată de Olanda pe locul doi şi Germania pe locul trei, se arată în raport. Până în prezent, România era al doilea producător de gaze naturale din Uniunea Europeană, după Olanda.
Reprezentanţii Ministerului Energiei, ai companiilor din energie şi analişti estimau, până acum, că România va deveni cel mai mare producător din UE după ce va începe exploatarea zăcământului Neptun Deep din Marea Neagră, adică din 2027.
Importurile de gaze din UE s-au ridicat la aproape 70 de miliarde de metri cubi, neschimbate faţă de trimestrul precedent, dar cu 9% mai puţin decât în anul precedent.
Norvegia a rămas cel mai mare furnizor de gaze al UE (34%), urmată de Rusia (18%), SUA (16%), Africa de Nord (15%), Qatar (4%) şi Azerbaidjan (4%).
Gazul rusesc a reprezentat 18% din totalul importurilor de gaze ale UE, o scădere cu 1 punct procentual faţă de trimestrul precedent şi o creştere cu 4 puncte procentuale faţă de anul precedent. Comparativ cu 2021, ultimul an înainte de invadarea Ucrainei, importurile de gaze ruseşti au scăzut cu 70%.
Preţurile angro la gaze în Europa au fost în medie de 32 €/MWh în al doilea trimestru al anului 2024, o creştere de 16% faţă de trimestrul precedent şi o scădere de 9% faţă de anul precedent.
Preţurile cu amănuntul la gaze au scăzut cu 4% faţă de trimestrul precedent şi cu 10% faţă de anul precedent. Preţul mediu de vânzare cu amănuntul în UE a fost de 101 EUR/MWh. Mai 2024 a înregistrat cel mai mic preţ de vânzare cu amănuntul (100 EUR/MWh) din trimestrul respectiv şi de la începutul crizei energetice în 2022.
Energia electrică, preţuri în scădere
Piaţa energiei electrice prezintă evoluţii pozitive, cu preţuri în scădere şi o pondere în creştere a surselor regenerabile în mixul de energie electrică.
Preţurile cu amănuntul la energie electrică pentru gospodăriile din capitalele UE au scăzut cu 8% în al doilea trimestru (239 EUR/MWh), comparativ cu acelasi trimestru al anului trecut.
Consumul de energie electrică din UE nu s-a recuperat încă pe deplin, în comparaţie cu nivelurile dinaintea crizei. În general, consumul a crescut doar uşor (+1%).
Cifrele trimestriale au arătat progrese considerabile în tranziţia către energie curată, cu 52% din producţia de energie electrică din trimestrul doi generată din surse regenerabile. Solarul şi eolianul au înregistrat o creştere de 14% a producţiei în trimestrul doi, cu un plus de 18 TWh.
Producţia eoliană onshore a crescut cu 6%, cu 5 TWh, în timp ce producţia eoliană offshore a crescut cu 37%, cu 4 TWh. Producţia solară a crescut cu 20%, cu 14 TWh, iar energia hidroelectrică şi-a îmbunătăţit producţia cu 21%, cu 18 TWh.
Producţia de combustibili fosili a scăzut cu 18%. Producţia pe bază de cărbune a scăzut cu 7%, minim 12 TWh. Producţia nucleară a crescut cu 2%, cu 3 TWh.
