Cu o scădere de peste 2,5 de milioane de locuitori, România e în topul ţărilor europene, urmată la mare distanţă de Polonia (−1,6 milioane) şi Bulgaria (−1,3 milioane), arată Eurostat în publicaţia „Demografia Europei – ediţia din 2025”.
Astăzi, în Uniunea Europeană (UE) trăiesc 449 de milioane de persoane, ceea ce reprezintă o creştere anuală de 0,4%, mai notează publicaţia. Cele mai populate ţări ale UE au fost: Germania (83,4 milioane, 19% din totalul UE), Franţa (68,4 milioane, 15%) şi Italia (58,9 milioane, 13%), scrie Hotnews.ro
La polul opus, cele mai puţin populate ţări ale UE au fost Malta (563.000 de persoane), Luxemburg (672.000 persoane) şi Cipru (934.000 locuitori).
Creşterea populaţiei, scriu autorii publicaţiei, poate fi atribuită în mare măsură creşterii mişcărilor migratorii post-COVID-19 şi afluxului de persoane strămutate din Ucraina care au primit statut de protecţie temporară în ţările UE, ca o consecinţă a războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei.
În termeni relativi (scăderea populaţiei raportată la numărul de locuitori ai ţării) cele mai mari creşteri au fost înregistrate în Luxemburg (48%), urmat de Malta (41%), Irlanda (33%) şi Cipru (29%). Cele mai mari scăderi relative au fost observate în Letonia (−18%), Bulgaria (−17%), Lituania (−15%) şi România (−11%).
De asemenea, în România (de la 95 la 81 locuitori/km2) şi Bulgaria (70-59 locuitori/km2) au înregistrat cele mai mari scăderi ale densităţii populaţiei în ultimii 20 de ani.
Densitatea populaţiei UE a crescut de la 105 persoane pe km2 la 109 . În această perioadă, s-a înregistrat o creştere în 19 dintre ţările UE, cele mai mari creşteri înregistrându-se în Malta (de la 1 263 la 1 766 de persoane pe km2) şi Luxemburg (de la 175 la 258).
Aproape 14 milioane de cetăţeni ai UE locuiesc în altă ţară
Cetăţenii UE au libertatea de a circula şi de a locui în diferite ţări ale UE. Cel mai mare grup de cetăţeni ai UE care locuiau în alte ţări ale UE ca străini la 1 ianuarie 2024 era format din cetăţenii români (3,1 milioane sau 22% din cele 13,9 milioane de cetăţeni ai UE care locuiau într-o altă ţară a UE ca străini), urmaţi de italieni şi polonezi
41% din naşteri în UE au loc în afara căsătoriei
Proporţia naşterilor în afara căsătoriei în UE a fost de 41,1% în 2023. Cel puţin jumătate din totalul naşterilor vii au avut loc în afara căsătoriei în 8 ţări ale UE. Cele mai mari ponderi au fost observate în Bulgaria (59,7%), Portugalia (59,5%) şi Franţa (58,5%), iar cele mai mici în Grecia (9,7%), urmată de Ungaria (24,4%) şi Croaţia (26,1%).
Proporţia naşterilor în afara căsătoriei în UE a crescut treptat de la 35,3% în 2003 la un vârf de 42,2% în 2016 şi a fluctuat de atunci, ajungând la 40,0% în 2023. Comparând 2023 (sau cel mai recent an disponibil) cu 2003, ponderea naşterilor în afara căsătoriei a crescut în 23 de ţări ale UE şi a scăzut în 4.
Cea mai mare creştere a fost observată în Portugalia (+32,6 puncte procentuale, de la 26,9% la 59,5%), iar cea mai mare scădere în Ungaria (−7,9 puncte procentuale, de la 32,3% la 24,4%).
Vârsta mediană a populaţiei din UE: 44,7 ani
O altă modalitate de a analiza îmbătrânirea societăţii în UE este prin analizarea vârstei populaţiei. Vârsta mediană (cea care împarte populaţia în două jumătăţi) a crescut cu 5,4 ani, de la 39,3 ani în 2004 la 44,7 ani în 2024 (la 1 ianuarie).
Printre ţările UE, cea mai mare vârstă mediană la 1 ianuarie 2024 a fost observată în Italia (48,7 ani), urmată de Bulgaria şi Portugalia (fiecare cu 47,1 ani) şi Grecia (46,9 ani), în timp ce cele mai mici au fost înregistrate în Irlanda (39,4 ani), Luxemburg (39,7 ani), Malta (39,8 ani) şi Cipru (40,6 ani).
În perioada 2004-2024, vârsta mediană a crescut cel mai mult în România (8,4 ani) şi Portugalia (8,3 ani) şi cel mai puţin în Suedia (1,1) şi Luxemburg (1,8).
