Un veteran al politicii slovace, Robert Fico, premierul împuşcat astăzi, a reuşit în mod repetat să preia conducerea guvernului. Mulţumită unei abilităţi de a naviga între poziţiile mainstream, pro-UE şi retorica feroce naţionalistă şi anti-occidentală, a reuşit să se facă remarcat în Europa.
În 2023, el s-a întors la putere la cinci ani după ce protestele masive provocate de asasinarea reporterului de investigaţie Jan Kuciak, care ancheta corupţia din partidul aflat la putere, păreau că i-au pus capăt carierei, conform Reuters.
Născut în 1964 într-o familie de muncitori, Fico - avocat de profesie - şi-a început cariera politică în cadrul Partidului Comunist cu puţin timp înainte de Revoluţia de catifea din 1989, care a dus la destrămarea fostei Cehoslovacii.
Fico a fost reprezentantul Slovaciei la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) între 1994 şi 2000 şi a înfiinţat partidul de centru-stânga Smer-SD în 1999. A ajuns prim-ministru în 2006, la doi ani după aderarea Slovaciei la UE. În 2009, el şi-a condus ţara în zona euro.
În 2018, pe fondul protestelor în masă legate de uciderea unui jurnalist de investigaţie - Jan Kuciak - şi a logodnicei sale, Fico a fost nevoit să se retragă. Kuciak ancheta legăturile dintre mafie şi partidul lui Fico. Premierul a respins constant acuzaţiile de corupţie.
În 2023, Fico s-a întors la putere, după ce partidul său populist Smer a câştigat alegerile legislative din octombrie şi a format o coaliţie cu gruparea Hlas, un partid social-democrat care se desprinsese anterior din Smer.
De la sosirea la putere, Fico s-a ţinut de cuvânt şi a stopat ajutoarele oferite până atunci Kievului. Slovacia nu a blocat totuşi deciziile-cheie ale UE pentru susţinerea Ucrainei.
Atacul armat care l-a rănit miercuri pe Robert Fico marchează cea mai gravă criză a lungii cariere politice a premierului slovac, care s-a confruntat de-a lungul timpului cu protestele masive ale populaţiei, suspiciunile şi criticile Bruxelles-ului şi nu numai.
