Cetăţenii Republicii Moldova votează duminică în cadrul unor alegeri prezidenţiale şi al unui referendum UE care vin într-un moment crucial în lupta dintre Rusia şi Occident pentru viitorul acestei naţiuni sărace, fără ieşire la mare, din sud-estul Europei, cu mai puţin de 3 milioane de locuitori, relatează Reuters, preluat de News.ro.
În timp ce războiul din Ucraina face ravagii în est şi îndreaptă atenţia politică şi diplomatică asupra fostei republici sovietice, Moldova şi-a accelerat eforturile de a ieşi din orbita Moscovei şi s-a angajat în lungul proces al negocierilor de aderare la UE.
Preşedinta pro-occidentală Maia Sandu speră să avanseze cu agenda sa atât prin câştigarea unui al doilea mandat, cât şi prin obţinerea unui „Da” la un referendum care îşi propune să înscrie aderarea la UE ca obiectiv strategic în Constituţie.
Sondajele o dau pe Sandu câştigătoare şi sugerează că o majoritate susţine aderarea la UE, în timp ce guvernul a acuzat Rusia şi aliaţii săi că încearcă să influenţeze procesul electoral, plătind zeci de mii de persoane pentru a vota în sens contrar.
„Este un efort calculat, pe scară largă, care vizează destabilizarea viitorului nostru şi deraierea parcursului Moldovei spre UE”, a declarat pentru Reuters consilierul pentru politică externă al lui Sandu, Olga Roşca, citând estimări potrivit cărora peste 100 de milioane de euro au fost trimişi de la Moscova pentru a manipula voturile.
Poliţia spune că o reţea gestionată de Rusia a mituit 130.000 de alegători să voteze „Nu” şi să susţină candidaţii pe care îi preferă ea - ceea ce, potrivit analistului politic din Chişinău Valeriu Paşa, reprezintă aproape 10% din prezenţa normală la vot.
Poliţia a mai declarat că grupurile criminale susţinute de Rusia doresc să perturbe votul, după ce luna trecută autorităţile au blocat o serie de site-uri ruseşti de ştiri online.
RUSIA SPUNE CĂ PRIETENII SĂI DIN MOLDOVA AU NEVOIE DE REPREZENTARE
În cadrul unui briefing organizat săptămâna aceasta, Kremlinul a negat că Rusia se amestecă în Moldova. Cu toate acestea, a afirmat că mulţi moldoveni doresc legături bune cu Moscova şi că li se refuză dreptul de a avea presa şi politicienii pe care îi doresc.
Printre cele mai importante figuri pro-Kremlin se numără Ilan Şor, un magnat condamnat în lipsă la închisoare pentru fraudă, care trăieşte în Rusia. Două dintre partidele sale politice au fost interzise sau li s-a interzis să candideze pe motiv de neconstituţionalitate sau de securitate naţională.
Ilan Şor, care a fost pus pe lista persoanelor sancţionate de SUA pentru presupuse interferenţe electorale în numele Rusiei, s-a oferit să plătească oameni pentru a-i convinge pe alţii să voteze „Nu” la referendum şi să sprijine un rival al lui Sandu, precum şi să îndeplinească alte „sarcini” nespecificate. Acesta neagă că ar fi comis vreo infracţiune sau că ar fi un intermediar politic rus.
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a zburat la Chişinău săptămâna trecută pentru a se întâlni cu Maia Sandu şi a îndemna moldovenii să participe la plebiscit. Ea a promis un sprijin financiar de 1,8 miliarde de euro.
Deşi este de aşteptat ca Sandu să câştige un nou mandat de patru ani, votul ar putea ajunge la un al doilea tur de scrutin pe 3 noiembrie, dacă nu va reuşi să obţină 50% din voturi.
Candidatul cu cele mai mari şanse să ajungă într-un al doilea tur este Alexandr Stoianoglo, un fost procuror general care a îndemnat oamenii să boicoteze referendumul sau să voteze „Nu”, descriindu-l drept un truc pentru a creşte popularitatea lui Sandu.
Oazu Nantoi, un deputat al partidului PAS al lui Sandu, a declarat pentru Reuters că el crede că Rusia doreşte să vadă cel mai slab rezultat posibil pentru Sandu în alegeri şi la referendum. Acest lucru, la rândul său, ar da tonul pentru alegerile parlamentare din vara anului viitor. În mod crucial, Parlamentul este cel care aprobă sau respinge componenţa guvernului după ce acesta este propus de prim-ministru.
STABILIREA TONULUI PENTRU ALEGERILE PARLAMENTARE CRUCIALE
Chiar şi fără un rezultat slab duminică, analistul Valeriu Paşa crede că partidul lui Sandu se confruntă cu o luptă grea pentru a-şi păstra majoritatea în parlament.
Sandu a obţinut o victorie zdrobitoare în 2020, iar partidul său a câştigat majoritatea în parlament în vara anului 2021. De atunci, Moldova a fost lovită de consecinţele pandemiei de COVID, de războiul din Ucraina - care a creat un val de refugiaţi - şi de o reducere bruscă a livrărilor de gaze naturale ruseşti, ceea ce a alimentat inflaţia.
„Sunt aproape sigur că actualul partid de guvernământ nu poate obţine o nouă majoritate, deoarece are un rating negativ destul de substanţial”, a declarat Paşa.
Deşi un vot „Nu” nu ar fi obligatoriu din punct de vedere juridic, iar Paşa îl consideră puţin probabil, el a afirmat că ar fi greu de imaginat o majoritate proeuropeană care să mai câştige alegerile de anul viitor, dacă acest lucru s-ar întâmpla. „Consecinţele politice ale unui potenţial vot negativ sunt cu adevărat uriaşe”, a atras el atenţia.
Nantoi spune că, în opinia sa, Rusia doreşte să vadă apariţia unui peisaj politic similar cu cel din Georgia ex-sovietică, care are un parlament care este în dezacord cu UE şi cu Occidentul şi un preşedinte pro-occidental în mare parte cu rol ceremonial. „Rusia ar avea posibilitatea de a controla Moldova”, punctează el.
În schimb, consilierul pentru politică externă Olga Roşca apune că un vot ferm pentru „Da” ar trimite un mesaj clar Moscovei „că Moldova nu mai este sub influenţa sa şi că îşi trasează propria cale”.
