Planurile de reducere a cheltuielilor de stat în România, odată cu numirea unui nou guvern, nu sunt de natură să evite necesitatea majorării impozitelor pentru a ţine în frâu un deficit bugetar ridicat şi pentru a preveni scăderea ratingului, a declarat luni principalul candidat la funcţia de prim-ministru, scrie Reuters.
După ce luna trecută a trecut printr-un vot prezidenţial controversat care a încheiat un ciclu electoral lung şi turbulent, România trebuie acum să facă faţă celui mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană.
Noul preşedinte centrist, Nicuşor Dan, se confruntă cu sarcina dificilă de a nominaliza un prim-ministru care să formeze un guvern majoritar din patru partide pro-europene din parlament - care vor trebui apoi să aplice măsuri de austeritate.
Bugetul pentru 2025 presupune o creştere economică de 2,5% în vederea atingerii unui deficit de 7% din PIB - ceea ce analiştii, agenţiile de rating şi Comisia Europeană spun că este practic de neatins fără creşteri de taxe.
Cele patru partide discută acum cum să reducă cheltuielile guvernamentale înainte de a decide asupra unui pachet de creşteri fiscale care va fi cu siguranţă nepopular.
„Este foarte puţin probabil ca acest pachet (de reduceri) să evite creşterile de taxe”, a declarat reporterilor liderul Partidului Liberal, Ilie Bolojan, prima opţiune a lui Dan pentru funcţia de prim-ministru.
Partidele nu au ajuns încă la un acord cu privire la numirile din cabinet, dar Dan a declarat că se aşteaptă ca o listă să fie gata în termen de două săptămâni.
Creşterea economică a României a încetinit constant de la revenirea post-pandemică din 2021, iar Bruxelles-ul prognozează un deficit bugetar de 8,6% anul acesta şi de 8,4% anul viitor, cu mult peste ţinta de 7% pentru 2025 prezentată într-un plan pe şapte ani aprobat de Comisie.
O sursă londoneză la curent cu discuţiile dintre România, Comisie şi agenţiile de rating a declarat că Bruxelles-ul doreşte ca raportul anual deficit/PIB să fie redus cu trei puncte procentuale, 2,5% provenind din creşterea veniturilor fiscale şi 0,5% din reducerea cheltuielilor.
România se agaţă în prezent de cel mai scăzut rating de investiţii acordat de S&P, Fitch şi Moody's, cu perspectivă „negativă”.
Este posibil ca turbulenţele de pe piaţă provocate de alegeri să fi exacerbat măsurile necesare, deoarece ieşirile masive de capital şi intervenţia băncii centrale pentru a stopa scăderea leului au dus la o creştere a costurilor de împrumut.
Rezervele valutare au scăzut cu 6,75 miliarde de euro în luna mai, după ce guvernatorul băncii centrale, Mugur Isarescu, a declarat că au fost unele dintre cele mai mari ieşiri de capital din istoria României.
