Asta au afirmat, spre exemplu, Guy Verhofstadt, fost prim-ministru belgian şi membru eminent al Parlamentului European, şi, respectiv, Douglas Alexander, fost ministru laburist, iar Donald Tusk, fostul preşedinte al Consiliului European şi acum liderul opoziţiei din Polonia, adresându-se direct lui Boris Johnson, a acuzat fără milă: „cuvintele dumneavoastră i-au jignit pe ucraineni, dar şi ceea ce este bunul simţ britanic”.
În discursul său la închiderea conferinţei Partidului conservator, Brian Johnson a comparat angajamentul ucrainieni şi lupta lor pentru libertate şi împotriva invaziei ruseşti împotriva ţării lor cu campania pentru Brexit şi cu atitudinea celor care au votat pentru ieşirea din UE. Şi cred că într-adevăr este vorba despre un strălucit exemplu de manipulare politică a suferinţei altora în scopul justificării propriei platforme politice şi actelor de guvernare care au provocat pierderi şi suferinţe propriei tale ţări. Se încearcă astfel o instrumentalizare politică a războiului în care pier oameni şi este pe cale să fie distrusă o ţară, doar pentru a mai câştiga voturi profitând de simpatia pentru durerea poporului ucrainean în ideea justificării în perspectivă eroică a eşecului reprezentat BREXIT.
