Guvernul pregăteşte un plan fiscal pe 7 ani care va permite dezvoltarea României prin investiţii masive, reducerea deficitului cu 0,7% din PIB pe an, astfel încât să se ajungă la o scădere a acestuia de la 6,9% în 2024, la sub 3% la finalul perioadei, ţinta impusă de Bruxelles.
Guvernul pregăteşte reforma fiscală din România, însă abia de anul viitor, când guvernanţii se vor putea baza pe nişte cifre exacte legate de taxe şi impozite şi, mai ales, investiţii. Planul care va include direcţiile de acţiune urmează să fie finalizat la nivelul Executivului până la începutul lui septembrie, iar după discuţiile cu Comisia Europeană, urmează să fie predat către Bruxelles până la 15 octombrie 2024.
”Deja se stabilizează o creştere economică în România între 3,3-3,2 3,4% cred că va fi cea mai mare creştere economică din România. E prematur să vii cu măriri de taxe. Dar noi avem în Cererea de Plată Numărul 4, cum bine ştiţi şi dumneavoastră, reforma fiscală. Acel lucru nu poţi să-l faci peste noapte, fiindcă e o reformă fiscală de fond nu este că scoţi nişte excepţii, lucruri care s-a întâmplat anul trecut, când aveam un deficit, ştiţi la fel de bine în septembrie, de 6. Repet, în septembrie era un deficit de 6,8 şi am respectat ceea ce am convenit cu Comisia. Nu poţi să aplici în anul fiscal respectiv. Există un delay de şase luni, de un an de zile şi de şase luni.
Deci reforma fiscală se va discuta la începutul anului viitor. Ea se va aproba la jumătatea anului, cu şase luni înainte de a fi aplicat, la începutul unui un an fiscal. Vestea bună este că Comisia a înţeles foarte bine că este perioada de dezvoltare cea mai mare a României şi noi am ajuns acum în primele luni cu cheltuieli pe investiţii de 47 de miliarde. Niciodată nu s-a întâmplat acest lucru în România. Aproape 10 miliarde de euro, după 5 luni investite în infrastructuri majore din România”, a declarat Premierul Marcel Ciolacu la sfârşitul săptămânii trecute.
Digitalizarea ANAF va permite creşterea colectării veniturilor la buget
Guvernul are deja mai multe direcţii de acţiune pentru reforma fiscală. Printre direcţiile asumate se numără şi digitalizarea ANAF, o prioritate pentru Premierul Ciolacu şi care va permite creşterea colectării veniturilor la buget.
„O reformă fiscală nu înseamnă că vor fi introduse mai multe taxe. Eu am promis că o să fac digitalizarea ANAF, după 30 şi ceva de ani când nimeni nu a făcut-o. În afară de bază, avem 12 module deja în implementare cu companii de renume în acest domeniu şi momentan avem încasările pe care le-am aşteptat”, a afirmat Premierul Marcel Ciolacu.
Şeful Executivului spune că acest proces de digitalizare, efectuat cu ajutorul giganţilor mondiali în domeniu, va permite şi reducerea substanţială a evaziunii. ” Avem o mare problemă – în afară de inflaţie (...) Avem evaziunea fiscală (...) Nu puteam să ne mai uităm în continuare la Ministerul de Finanţe cum continuă acele controale aleatorii (...) ceva empiric, ce nu se mai face niciunde în lume. Există softuri de risc, care-ţi analizează cifrele. Nu trebuie să pleci cu borseta sau gentuţa pe la agenţii economici, aleatoriu, cum îţi să un calculator. Trebuie să te duci după o analiză de risc făcută de inteligenţa artificială. Nu trebuie să avem tone de hârtii şi rapoarte pe care pe urmă şi cei de la ANAF şi MF şi dumneavoastră să le întocmim după nu ştiu ce control...Era normal să caut companiile cele mai importante la nivel mondial din aceste sectoare – Microsoft, Google, Oracle – care au venit şi se implică în digitalizarea şi modernizarea sistemului public”, a precizat Marcel Ciolacu la lansarea celei de-a 22-a ediţii a lucrării "Carta Albă a IMM-urilor din România".
Impozitarea progresivă sau menţinerea cotei unice vor intra în discuţie după digitalizarea ANAF
Abia după finalizarea procesului de digitalizare al ANAF se va lua în discuţie ideea impozitării progresive, cerută imperios de FMI şi Banca Mondială, sau menţinerea cotei unice, prin eliminarea excepţiilor. Varianta finală nu se va aplica însă mai devreme de 2026, şi doar după studii serioase şi consultări care să stabilească efectul asupra tuturor celor implicaţi.
”Întotdeauna, am văzut că ne-au cerut-o toţi, şi Banca Mondială şi toate organismele financiare (n.r. impozitarea progresivă). Dar întotdeauna, eu nu am exclus menţinerea cotei unice, fiindcă este un instrument mult mai uşor de colectat. Dar trebuie puse toate pe masă, să vedem cum e. Dacă am introduce acum adevărata cotă unică, fiindcă acum sunt vreo 50 de excepţii la cota unică, deci noi nu mai avem cotă unică, doar aşa, în fluturaşii electorali, mai venim cu cota unică, în acest moment ar fi o mărire de taxe, iarăşi un lucru rău. Pentru că, atunci când ai o creştere economică mare, nu vii cu taxe noi, pentru că împovărezi zona economică şi vine un revers”, a precizat Premierul Marcel Ciolacu.
Şeful Executivului este tranşant: ”TVA nu va creşte”
De asemenea, creşterea TVA, o altă temă intens dezbătută în spaţiul public, nu este luată în calcul de către şeful Executivului.
„Când am preluat funcţia de premier, toţi analiştii şi experţii, inclusiv Comisia, mi-au cerut să măresc TVA, lucru care era foarte uşor de implementat dar un lucru foarte incorect, pentru că în acel moment puneai o taxă neţinând cont de cât anume câştigi, o taxă egală pentru toată lumea, şi pentru cei care câştigă foarte puţin care mai ales pentru cei care câştigă foarte mult. Era total incorect... Este exclus ca TVA să se mărească, este total incorect, într-o societate dezvoltată să pui povara, să fie plată şi egală pentru toată lumea. Nicio societate dezvoltată din lume nu ia astfel de măsuri, ca cei bogaţi să aibă aceeaşi povară cu cei săraci. Nu există o astfel de abordare”, este poziţia exprimată de şeful Executivului.
