Reactorul 1 al Centralei Nucleare de la Cernavodă a fost repornit după mai bine de trei luni de întrerupere şi urmează să revină treptat la capacitatea normală de producţie. Unitatea a fost sincronizată cu Sistemul Energetic Naţional, însă va mai dura între 24 şi 36 de ore până când va atinge puterea nominală. În acelaşi timp, Reactorul 2 va rămâne oprit cel puţin în următoarele zece zile, din cauza debitului redus al Dunării, care nu permite asigurarea apei necesare pentru răcirea ambelor unităţi.
Repornirea Reactorului 1 este o veste importantă pentru sistemul energetic naţional, în condiţiile în care România nu a mai beneficiat de producţia de energie nucleară în ultimele trei luni.
Revenirea la funcţionarea normală nu se face însă instantaneu. După sincronizarea cu reţeaua naţională, puterea reactorului va creşte progresiv, în etape, cu respectarea tuturor normelor de securitate nucleară.
Potrivit conducerii centralei de la Cernavodă, procesul de creştere a puterii va dura între 24 şi 36 de ore, până când unitatea va ajunge la capacitatea nominală.
Dunărea are un debit mult prea mic. Reactorul 2 rămâne oprit
Deşi Reactorul 1 a fost repornit, producţia centralei rămâne limitată. Funcţionarea unei unităţi nucleare presupune utilizarea unor cantităţi foarte mari de apă pentru răcire, ceea ce pune presiune asupra bazinului de aspiraţie.
În aceste condiţii, Reactorul 2 nu poate fi repornit deocamdată. Debitul Dunării la intrarea în ţară este de aproximativ 1.700 de metri cubi pe secundă, în timp ce media multianuală pentru luna noiembrie este de aproximativ 4.700 de metri cubi pe secundă.
Mai mult, prognozele hidrologice nu indică o creştere a debitului în perioada următoare, ci chiar o posibilă scădere. Din acest motiv, Reactorul 2 va rămâne oprit cel puţin în următoarele zece zile.
Ambele reactoare de la Cernavodă au fost oprite în luna august, pe fondul nivelului scăzut al Dunării. În condiţii normale de funcţionare, cele două unităţi asigură împreună aproximativ 20% din producţia totală de energie electrică a României.
Repornirea primei unităţi aduce astfel un plus de energie în sistemul naţional, însă revenirea la producţia nucleară completă depinde în continuare de evoluţia condiţiilor hidrologice.
