Partidul Social Democrat a adoptat, la reuniunea de la Sinaia, o rezoluţie prin care propune un set de zece obiective pentru un eventual guvern care să funcţioneze timp de 24 de luni. Documentul este prezentat ca o invitaţie la dialog adresată nu doar formaţiunilor parlamentare, ci şi sindicatelor, patronatelor, administraţiilor locale şi societăţii civile.
PSD porneşte de la ideea că problemele României depăşesc crizele politice de moment şi susţine că este nevoie de obiective comune, asumate pe termen mediu.
„Criza României nu se reduce la căderea unui guvern sau la dificultatea de a aduna voturi în Parlament. Problema mai adâncă este că politica şi-a pierdut capacitatea de a fixa câteva obiective comune şi de a lucra suficient de mult pentru ele. Majorităţile se fac, se desfac şi se refac, în timp ce energia rămâne scumpă şi nesigură, statul colectează slab, iar marile investiţii întârzie fără justificare”, este mesajul de deschidere al rezoluţiei, potrivit Cotidianul.ro.
Social-democraţii invocă şi date din sondaje, potrivit cărora, în august 2026, 90,5% dintre respondenţi considerau că România se îndreaptă într-o direcţie greşită, 75% spuneau că economia s-a deteriorat, iar 58% afirmau că trăiesc la limita strictului necesar.
Cele zece priorităţi propuse de PSD
1. Refacerea sistemului energetic şi valorificarea resurselor. PSD vrea modernizarea şi interconectarea infrastructurii energetice. Social-democraţii susţin că România are resurse, dar fragmentarea sistemului, investiţiile întârziate şi schimbările frecvente de reguli se reflectă în preţul final.
2. Securitatea naţională, apărarea şi industria de profil. PSD propune o abordare integrată a riscurilor militare, economice, informaţionale şi cibernetice. Investiţiile în apărare ar trebui să genereze şi beneficii pentru industria românească.
3. Reindustrializare, capital productiv şi finanţare pentru dezvoltare. Partidul indică domenii precum „energia, apărarea, procesarea agroalimentară, materialele, tehnologia, industria farmaceutică, infrastructura digitală şi economia circulară”.
4. Colectare corectă, combaterea fraudei şi disciplină bugetară. PSD pledează pentru reformarea instituţiilor fiscale şi combaterea evaziunii. „Un stat care colectează prost nu poate reveni mereu la aceiaşi contribuabili corecţi pentru a acoperi diferenţa”.
5. Reforma statului şi servicii publice care funcţionează. Social-democraţii susţin reducerea risipei, digitalizarea administraţiei şi îmbunătăţirea managementului public. „Reforma administraţiei nu începe cu anunţarea unui număr de posturi desfiinţate, ci cu o întrebare mai grea: ce trebuie să facă statul şi de ce nu reuşeşte”.
6. Muncă, venituri, coeziune socială şi demografie. PSD atrage atenţia că o parte dintre români au „pierdut cursa cu preţurile” şi propune creşterea veniturilor în raport cu productivitatea, consolidarea negocierii colective şi măsuri concrete pentru sprijinirea familiilor.
7. Educaţie, sănătate, competenţe şi cercetare. Printre obiective se numără combaterea analfabetismului, sprijinirea comunităţilor vulnerabile, un management mai eficient în sănătate, utilizarea inteligenţei artificiale în administraţie şi includerea cercetării în marile proiecte.
8. Agricultură, alimente româneşti, irigaţii şi dezvoltare rurală. PSD consideră că „apa este o resursă strategică” şi pledează pentru investiţii în irigaţii şi infrastructură rurală. Dezvoltarea satelor ar trebui să însemne economie locală, servicii şi conectivitate, nu doar subvenţii.
9. Infrastructură şi investiţii strategice. Autostrăzile, căile ferate, porturile, Dunărea, spitalele, şcolile şi infrastructura energetică şi digitală ar trebui planificate împreună. PSD propune şi o analiză a PNRR în perspectiva viitoarelor investiţii europene de după 2027.
10. România europeană şi euroatlantică. PSD susţine menţinerea relaţiilor strânse atât cu Uniunea Europeană, cât şi cu Statele Unite şi consideră importantă aderarea României la OECD.
Potrivit rezoluţiei, viitorul guvern ar trebui evaluat în primul rând prin rezultatele obţinute în aceste zece domenii. Documentul prevede că asumarea obiectivelor nu reprezintă un „cec în alb”, fiecare măsură urmând să indice sursa finanţării, beneficiarii, costurile şi instituţia responsabilă.
